Monitoring→Politica→Relaţii externe

Republica Moldova — Consiliul Europei

La 16 martie raportorii APCE, Josette Durrieu şi Egidijus Vareikis au avut o întîlnire de bilanţ cu Preşedintele Moldovei, în cadrul căreia au menţionat menţinerea stabilităţii politice în Republica Moldova, factor care sporeşte esenţial şansele realizării cu succes a Planului de Acţiuni Republica Moldova — Uniunea Europeană. Reprezentanţii CE au subliniat necesitatea accelerării şi intensificării activităţilor de promovare şi realizare a reformelor democratice, ceea ce ar permite încetarea exerciţiului de monitorizare şi trecerea ţării noastre la un nivel superior de cooperare în cadrul structurilor CE. Vladimir Voronin a exprimat recunoştinţă raportorilor APCE pentru interesul manifestat faţă de Moldova şi i-a asigurat de interesul clar al autorităţilor de a se conforma exigenţelor înaintate de Consiliul Europei. La conferinţa de presă consacrată bilanţului vizitei de monitorizare, raportorii APCE au declarat că elaborarea şi implementarea pînă la finele lui iulie 2006 a unui un şir reforme ar permite onorarea angajamentelor pe care Moldova le are faţă CE.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a cerut Guvernului Republicii Moldova să prezinte, în cel mult două luni, observaţiile sale în dosarul preşedintelui Consiliului Băncii Comerciale “Victoriabank”. După prezentarea argumentelor Guvernului, părţile vor fi chemate pentru a-şi comenta afirmaţiile şi va fi luată hotărîrea cu privire la admisibilitatea dosarului.

La 21 martie CEDO a pronunţat încă două decizii de condamnare a Moldovei^[1]:

• în cazul “Lupăcescu ş.a. v. Moldova” Curtea a stabilit compensaţii materiale şi morale în sumă de peste 11 mii Euro;
• în cazul “Josan v. Moldova”, Curtea a acordat 18 mii Euro compensaţii materiale şi morale.

Responsabilii Mitropoliei Basarabiei au acţionat Guvernul Republicii Moldova la CEDO, pentru nerespectarea deciziei definitive a Curţii Supreme de Justiţie a Moldovei, conform căreia, Biserica “Acoperământul Maicii Domnului” din Floreşti ar fi subordonată Mitropoliei Basarabiei. Conform declaraţiilor secretarului Mitropoliei Basarabiei, autorităţile administraţiei publice din oraşul Floreşti ignoră decizia Curţii Supreme de Justiţie şi încearcă forţat să treacă biserica nominalizată în subordinea Mitropoliei Moldovei. Reprezentanţii administraţiei raionale Floreşti afirmă că nu se implică în conflictul respectiv, iar intervenţiile forţelor de ordine au scopul de a asigura ordinea publică şi securitatea enoriaşilor, indiferent de apartenenţa confesională.

Republica Moldova — Uniunea Europeană

Parlamentul European (PE) a adoptat la 16 martie o Declaraţie cu privire la drepturile omului în Moldova şi, în particular, în Transnistria. Documentul apreciază că Politica Vecinătăţii Europene recunoaşte aspiraţiile europene ale Moldovei şi că UE a făcut recent paşi importanţi în vederea intensificării angajamentului faţă de Republica Moldova şi căutarea unor soluţii privind conflictul transnistrean. Rezoluţia PE^[2]:

• condamnă represiunea, hărţuirea şi intimidarea de către regimul transnistrean a reprezentanţilor presei independente, a cetăţenilor care critică autorităţile autoproclamatei republici transnistrene, a membrilor ONG şi a opoziţiei;
• se cere autorităţilor moldovene să continue efortul lor în vederea finisării detenţiei arbitrare şi ilegale a lui Andrei Ivanţoc şi Tudor Petrov-Popa şi să asigure eliberarea lor imediată; sînt îndemnate autorităţile ruse să folosească toate mijloacele necesare în vederea curmării detenţiei celor doi deţinuţi;
• solicită autorităţilor moldovene să asigure o procedură de apel transparentă şi în conformitate cu normele legale internaţionale în examinarea dosarului fostului ministru al apărării Valeriu Pasat;
• exprimă suportul puternic şi continuu întru susţinerea eforturilor autorităţilor moldovene în vederea implementării Planului de Acţiuni ca parte a politicii de vecinătate a UE, se cere Comisiei Europene şi Consiliului European să susţină autorităţile moldovene în procesul de democratizare şi să utilizeze mijloace diplomatice în vederea slăbirii regimului ilegal şi autoritar din Transnistria;
• îndeamnă Guvernul Moldovei să continue procesul reformelor în vederea progresării statului de drept şi combaterii corupţiei în instituţiile statului în conformitate cu angajamentele ce reies din Planul de Acţiuni precum şi să mărească eforturile în vederea luptei împotriva oricăror manifestări a traficului cu fiinţe umane;
• salută cooperarea constructivă între diferite partide politice în Parlamentul Moldovei, recunoaşte importanţa reformelor cu privire la independenţa judecătorească, serviciilor de securitate, legislaţiei electorale şi a Curţii de Conturi; cheamă la întărirea sistemului judecătoresc, accentuează importanţa implementării acestor şi altor reforme fără întîrziere;
• salută implementarea Declaraţiei Comune a prim miniştrilor Moldovei şi Ucrainei, îndeamnă agenţii economici transnistrene să se înregistreze la autorităţile competente din Chişinău;
• cheamă Rusia să înceteze imediat suportul regiunii transnistrene, să reafirme susţinerea integrităţii teritoriale a Moldovei, să-şi retragă trupele militare şi armamentul conform deciziilor luate la Summitul OSCE de la Istanbul din 1999 etc.

La 20 martie Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a difuzat o declaraţie de apreciere a poziţiei adoptate de către UE, SUA, OSCE în contextul implementării Declaraţiei Comune a premierilor RM şi Ucrainei din 30 decembrie 2005, în cuprinsul căreia este salutată poziţia adoptată şi exprimată profundă mulţumire vis-a-vis de sprijinul acordat în vederea susţinerii eforturilor Republicii Moldova de a soluţiona pe cale paşnică conflictul transnistrean. MAEIE remarcă rolul important pe care îl are Misiunea UE de Asistenţă la Frontieră în procesul de monitorizare a implementării Declaraţiei Comune şi în dezvoltarea unui regim de frontieră eficient şi transparent. Ministerul reiterează că acţiunile comune dintre RM şi Ucraina se înscriu în contextul dorinţei ambelor state de a utiliza standarde europene în toate domeniile, reliefînd aspiraţiile comune de aderare la comunitatea europeană.

La 23 martie s-a desfăşurat a patra reuniune de coordonare a Misiunii UE de asistenţă la Frontiera dintre Republica Moldova şi Ucraina. Conducătorul Misiunii a declarat că pe parcursul lunii februarie au fost deconspirate mai multe tentative de contrabandă peste frontieră a ţigărilor, drogurilor, cărnii congelate, dar cazurile respective au fost nesemnificative, iar situaţia este ţinută sub control. S-a mai anunţat că serviciile vamale din Moldova şi Ucraina vor primi echipament şi asistenţă tehnică pentru monitorizarea segmentului transnistrean al frontierei moldo-ucraineane.

Republica Moldova — România

În perioada 14–17 martie 2006 la Chişinău s-a aflat în vizită oficială Radu de Hohenzollern-Veringen, reprezentantul special al Guvernului României pentru Integrare, Cooperare şi Dezvoltare Durabilă. Întîlnirile avute de trimisul Guvernului României şi Forumul oamenilor de afaceri care s-a desfăşurat în cadrul vizitei, au vizat, în temei, colaborarea bilaterală în domeniul comercial-economic, oamenii de afaceri din România exprimînd un interes deosebit pentru dezvoltarea colaborării cu parteneri din Republica Moldova, în special după aderarea statului vecin la Uniunea Europeană şi apariţia noilor oportunităţi de dezvoltare a relaţiilor economice. În cadrul vizitei la Chişinău, principele Radu de Hohenzollern-Veringen a avut întrevederi cu Preşedintele şi vicepreşedintele Parlamentului, cu Prim-ministrul, Ministrul Economiei şi Comerţului, Ministrul Apărării.

Vasile Blaga, Ministrul administraţiei şi internelor din România, a declarat că de la 1 noiembrie 2006 cetăţenii Republicii Moldova vor putea intra în România cu vize. Declaraţia a fost făcută în cadrul ceremoniei de semnare a Protocolului privind aplicarea Acordului de readmisie dintre Republica Moldova şi România, ministrul român afirmînd că sînt nevoiţi să introducă aceste măsuri “fără bucurie, în baza angajamentelor pe care şi le-a asumat în vederea aderării la UE”. Vasile Blaga a reiterat că autorităţile României întreprind eforturi pentru ca cetăţenii Moldovei să beneficieze de un tratament preferenţial în obţinerea vizelor, pentru a nu limita libertatea de mişcare, că vize nu vor fi necesare pentru deţinătorii paşapoartelor diplomatice şi de serviciu. Ulterior declaraţiei făcute de ministrul român, reprezentanţii Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova au afirmat că vizele de intrare pentru cetăţenii moldoveni care doresc să călătorească în România nu vor fi introduse mai devreme de 1 ianuarie 2007. Şeful Direcţiei Afaceri Consulare al MAEIE a declarat că în prezent proiectul de acord privind regimul de vize, înaintat de partea română este în faza de examinare şi avizare.

Protocolul privind aplicarea Acordului de readmisie între România şi Republica Moldova semnat pe 23 martie 2006 de către miniştrii de interne ale celor două ţări, prevede obligaţia Moldovei de a accepta readmisia propriilor cetăţeni şi a tuturor imigranţilor clandestini, dacă au fost depistaţi în România. Procedurile respective pot avea semnificaţie deosebită odată cu aderarea României la UE, ceastă ţară devenind una de destinaţie pentru potenţialii imigranţi ilegali.

Ministrul Afacerilor Interne al Republicii Moldova a solicitat omologului său român “instituirea unui mecanism eficient care ar preveni cazurile de acordare a cetăţeniei române în baza unor acte false”. Gheorghe Papuc s-a referit la cazurile de solicitare a cetăţeniei române de către reprezentanţi ai lumii interlope originari din Moldova care urmăresc scopul de a se eschiva de la răspunderea penală pe teritoriul ţării. Cei doi miniştri au convenit la elaborarea unui mecanism de schimb informaţional în scopul stabilirii veridicităţii actelor depuse de cetăţenii moldoveni.

Ministrul de Externe al României Mihai Răzvan Ungureanu a declarat că aparenta criză din regiunea transnistreană este urmarea unei false politici a regimului separatist. Ungureanu a apreciat că înţelegerea la care s-a ajuns între Ucraina şi Republica Moldova în legătură cu controlul tranzitului de mărfuri pe segmentul transnistrean de graniţă aduce o clarificare într-o chestiune foarte dificilă. Ministrul a reiterat că România nu este mulţumită de ritmul negocierilor în formatul “5+2”, această opinie este împărtăşită şi de UE.

Preşedintele României Traian Băsescu, a declarat la Bruxelles, unde a participat ca invitat la reuniunea liderilor Partidului Popular European, că integrarea statelor din Balcanii de vest şi Republica Moldova în Acordul de Liber Schimb Central-European (CEFTA) “este o soluţie pe care Partidul Popular European o vede drept mijloc de accelerare a pregătirii acestor ţări pentru integrarea in UE”.

Republica Moldova — Federaţia Rusă

Declaraţiile Ambasadorului Federaţiei Ruse în Moldova

În cadrul unei conferinţe de presă ţinută pe 20 martie, Ambasadorul Federaţiei Ruse în Republica Moldova, a făcut mai multe declaraţii ce au generat ulterior reacţii serioase din partea autorităţilor Moldovei şi a unor forţe politice. Nicolai Riabov a afirmat între altele că:

• Republica Moldova ar fi responsabilă de declanşarea şi nereglementarea conflictului transnistrean;
• măsurile întreprinse în ultimul timp de Moldova au efecte nu doar asupra situaţiei politice şi sociale din regiunea separatistă, dar şi asupra siguranţei şi stabilităţii întregii regiuni;
• “Noul regim vamal la frontiera moldo-ucraineană afectează în mod direct aceste interesele legitime ale Rusiei”, această ţară avînd “interese legitime recunoscute în spaţiul post-sovietic şi în virtutea statutului ei de mare putere”;
• măsurile întreprinse de autorităţile Moldovei pentru reglementarea activităţii economice externe ar trebui “să respecte înţelegerile anterioare referitoare la Transnistria”, care ar fi constitui şi “condiţii de primirea a Moldovei în Organizaţia Mondială a Comerţului”;
• Federaţia Rusă propune suspendarea măsurilor luate de Moldova şi Ucraina pentru reglementarea operaţiunilor de import-export ale agenţilor economici din Transnistria, elaborarea unui sistem de garanţii “care nu ar putea fi modificat prin acţiuni unilaterale”;
• Întîlnirea între Preşedintele Moldovei şi al Federaţiei Ruse ar fi posibilă “după soluţionarea mai multor probleme aflate pe masa comună, inclusiv cele referitoare la situaţia reglementării transnistrene”;
• Problema stabilirii noilor preţuri la gazele naturale nu are nimic comun cu aplicarea noilor reglementări de trecere a frontierei moldo-ucrainene, deoarece a apărut cu mult înainte de aplicarea respectivelor reglementări.

Reacţionînd la declaraţiile făcute de Ambasadorul rus, fracţiunea PPCD în Parlament a propus elaborarea unei declaraţii a Parlamentului, în care să se ia atitudine faţă de poziţia Rusiei şi a reprezentantului acesteia în relaţiile cu Republica Moldova. Reprezentanţii fracţiunilor AMN şi PCRM consideră că executivul şi ministerul de externe trebuie să reacţioneze la declaraţiile Ambasadorului Riabov. Partidul Liberal (extraparlamentar) a propus declararea lui Riabov “persona non-grata” în Republica Moldova, iar statutul de garant al Federaţiei Ruse în procesul de negocieri să fie schimbat în “parte la conflict”.

Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a expediat o scrisoare Ministerului rus de externe, în care a fost expusă părerea vizavi de declaraţiile făcute de ambasadorul Federaţiei Ruse la Chişinău şi s-a solicitat clarificarea dacă tot ce a menţionat ambasadorul Riabov constituie viziunea sa personală sau poziţia oficialităţilor ruse. Concomitent, la Chişinău a fost invitat pentru consultări Ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Vasile Sturza, cu care s-a discutat subiectul relaţiilor moldo-ruse, inclusiv declaraţiile făcute de Ambasadorul rus la Chişinău.

Acţiunile de sancţionare din partea Federaţiei Ruse

Duma de stat a Rusiei a cerut Comitetului pentru problemele CSI să solicite de la Guvernul şi Ministerul de Externe al Federaţiei Ruse informaţii despre “posibilitatea introducerii măsurilor limitative în privinţa migranţilor din Moldova şi vestul Ucrainei”.

Medicul sanitar principal de stat al Federaţiei Ruse a declarat că vor fi luate măsuri drastice faţă de vinurile importate din Republica Moldova şi Georgia, din cauza “apariţiei unor întrebări referitoare la indicii securităţii alimentare”. Factorii responsabili în domeniul vinificaţiei şi controlului asupra producţiei alcoolice, precum şi vinificatorii din Moldova afirmă că declaraţiile medicului veterinar din Rusia sînt iresponsabile, deoarece standardele, exigenţele şi standardele de conţinere în băuturile alcoolice a metalelor grele, pesticidelor şi altor substanţe sînt respectate întocmai, vinurile moldoveneşti, potrivit standardelor europene, pot pretinde la categoria băuturilor ecologic pure.

Mass-media rusă comunică că Uniunea Viticultorilor şi Vinificatorilor din Federaţia Rusă a solicitat Guvernului rus să iniţieze o investigaţie antidumping în privinţa vinurilor moldoveneşti, o cerere în acest sens fiind remisă Premierului rus şi ministrului Dezvoltării Economiei şi Comerţului. Organizaţia respectivă, care are statut de ONG, afirmă că vinurile din Moldova fac concurenţă neloială pe piaţa rusă şi Moscova ar trebui să majoreze taxele vamale la importurile acestor vinuri. În opinia oficialilor de la Agenţia “Moldova-Vin”, investigaţia antidumping ar fi chiar “binevenită, deoarece va confirma calitatea superioară a vinurilor moldoveneşti”.

Începînd cu 27 martie 2006, Federaţia Rusă a interzis importul de vinuri din Republica Moldova şi Georgia. Autorităţile Moldovei au declarat că interdicţia are caracter politic şi că Moldova nu va da acordul de aderare a Rusiei la OMC, pînă ce nu vor fi anulate restricţiile pentru importul unor produse moldoveneşti. O delegaţie a Agenţiei “Moldova-Vin” va duce tratative cu autorităţile ruse în problema deblocării exportului produselor moldoveneşti.

O delegaţie a Guvernului Republicii Moldova din care fac parte şi conducătorii SA “Moldova-Gaz” negociază la Moscova preţul pentru gazele naturale ce vor fi livrate ţării noastre începînd cu 1 aprilie 2006.

Moldova în lume

Preşedintele Partidului Socialist din Moldova, ex-deputatul în Parlament Victor Morev a fost anunţat în urmărire internaţională, fiind suspectat de comiterea unor fapte de corupţie. Conform Comunicatului Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţie (CCCEC) din 27 martie 2006, prejudiciul material adus statului se cifrează la peste 2 milioane de lei. CCCEC invocă comiterea de către Morev a unor fapte de înstrăinare ilicită a proprietăţii de stat (terenuri de pămînt), efectuate prin exces de putere sau depăşire a atribuţiilor de serviciu, în timpul exercitării funcţiei de primar al municipiului Bălţi. Conform datelor CCCEC, imediat ce au fost depistate faptele respective, Victor Morev a părăsit localitatea, fiind anunţat în urmărire internaţională.

Victor Morev a fost ales deputat în perioada 1990–1995 (Blocul electoral “Partidul Socialist şi Mişcarea Unitate-Edinstvo”) şi 2001–2005 (Blocul electoral “Alianţa Braghiş”), cînd a părăsit formaţiunea parlamentară pe listele căreia a fost ales deputat şi s-a declarat “deputat independent”, susţinînd însă, practic, toate iniţiativele şi deciziile promovate de majoritatea parlamentară a PCRM.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet