Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Politica→Relaţii externe

Relaţii externe în perioada 16–31 martie 2008

Integrare europeană

Reuniunea Troicii COEST UE-Moldova

Pe data de 18 martie la Bruxelles, a avut loc Reuniunea Troicii COEST UE-Moldova, la care au participat reprezentanţi ai Comisiei Europene, Secretariatului Consiliului UE, Preşedinţiei Slovene a UE, viitoarei Preşedinţii Franceze a UE şi Reprezentantul Special al UE pentru Moldova. Delegaţia moldovenească a fost condusă de Valeriu Ostalep, Viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene. În cadrul reuniunii, au fost abordate mai multe subiecte, precum: evoluţiile recente în problema transnistreană, activitatea Misiunii UE la frontiera moldo-ucraineană (EUBAM) şi relaţiile RM-UE. În special, oficialul moldovean a reiterat angajamentul autorităţilor moldoveneşti pentru aplicarea standardelor europene şi dezvoltarea noilor dimensiuni de colaborare cu UE, apreciind recentele Concluzii ale Consiliului UE privind Republica Moldova, care deschid noi perspective pentru elaborarea şi adoptarea unui nou acord juridic RM-UE în baza rezultatelor Raportului de Progres (care vor fi făcute publice în Aprilie 2008). În acelaşi timp, participanţii la reuniune au subliniat importanţa continuării procesului de reformare internă în conformitate cu standardele Consiliului Europei şi OSCE, în spiritul rezultatelor înregistrate de Republica Moldova în procesul de implementare a Planului de Acţiuni RM-UE.

Conferinţă internaţională

În perioada 26–27 martie, la Chişinău şi-a desfăşurat lucrările conferinţa “Reglementarea conflictului transnistrean în contextul europenizării Republicii Moldova” (vezi partea dedicată problemei transnistrene) la care au participat mai mulţi oficiali europeni, printre care şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Chişinău Cesare de Montis, euro-parlamentara din Estonia Marianne Mikko, sub-secretarul Ministerului Afacerilor Externe al Lituaniei, Žygimantas Pavilionis. În una din intervenţiile sale, Cesare de Montis a subliniat că Comisia Europeană deja deţine mandatul pentru începerea negocierilor privind elaborarea unui nou cadru legal cu Moldova. Însă conţinutul noului acord va depinde de mai mulţi factori, cum ar fi:

Republica Moldova-România

România negociază cu Republica Moldova un acord pentru reluarea micului trafic de frontieră.

Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe al României, la 26 martie, România a transmis Republicii Moldova proiectul Convenţiei privind micul trafic la frontiera intre România si Republica Moldova[1]. Convenţia pe care România doreşte să o încheie cu Republica Moldova va permite cetăţenilor din cele două ţări, care locuiesc într-o zonă bine definită din apropierea graniţei comune să circule, în zona respectivă din cele două ţări, fără vize sau paşapoarte, numai pe baza unor permise speciale eliberate de autorităţile competente. România a propus ca zona de referinţă, atit în Republica Moldova cît şi în România, să se întindă pînă la 50 de kilometri de frontiera comună, ceea ce constituie distanţa maxima permisă de reglementările europene. Intrarea în vigoare a convenţiei respective va facilita circulaţia în România pentru un mai mare număr de cetăţeni ai Republicii Moldova. Ministerul Afacerilor Externe al României a anunţat că proiectul unui acord similar privind micul trafic de frontieră va fi transmis în curînd şi Ucrainei, pentru începerea negocierilor.

Republica Moldova — Slovenia

În perioada vizată, Vicepremierul Andrei Stratan, Ministul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a avut o întrevedere cu E.S. Primoz Seligo, Ambasadorul Republicii Slovenia în Republica Moldova cu sediul la Kiev. Principalele subiecte abordate au fost integrarea europeană a Moldovei şi viitorul relaţiilor cu UE, precum şi conflictul transnistrean. Ministrul moldovean a subliniat importanţa adoptării unui nou cadru juridic în relaţiile dintre Moldova şi UE şi a solicitat sprijinul Sloveniei, care deţine la moment preşedinţia Uniunii Europene, în includerea subiectului viitoarelor relaţii moldo-comunitare pe agenda reuniunii Consiliului Afacerilor Generale şi Relaţii Externe al Miniştrilor Afacerilor Externe ai UE din 28 aprilie 2008.

Republica Moldova — Italia

Tot în aceeaşi perioadă, Vicepremierul Andrei Stratan, Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a avut o întrevedere şi cu E.S. Daniele Mancini, Ambasadorul Republicii Italiene în Republica Moldova, cu sediul la Bucureşti, în cadrul căreia a solicitat sprijinul Italiei în examinarea viitoarelor relaţii ale Moldovei cu UE după finalizarea Planului de Acţiuni RM-UE, care se planifică a avea loc la reuniunea Consiliului Afaceri Generale şi Relaţii Externe al Miniştrilor Afacerilor Externe ai UE din 28 aprilie 2008.

Republica Moldova — Israel

Pe parcursul perioadei vizate Valeriu Ostalep, Viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, a efectuat o vizită în Statul Israel. În cadrul vizitei, Valeriu Ostalep a discutat cu oficialii israelieni mai multe probleme de colaborare bilaterală, inclusiv deschiderea unei misiuni diplomatice a statului Israel la Chişinău, şi a semnat Programul de cooperare în domeniul culturii, educaţiei şi ştiinţei între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Statului Israel pentru anii 2008–2011. Unul din avantajele acestui Program este includerea Moldovei în lista statelor care beneficiază din partea Israelului de burse de studii superioare, post-universitare şi de cercetare ştiinţifică în instituţiile de profil.

Cooperarea multilaterală

Republica Moldova — Consiliul Europei
Decizii ale CEDO

În perioada de referinţă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunţat 3 hotărîri împotriva Moldovei, în cauzele: Dacia SRL c. Moldovei; Roşca, Secăreanu ş.a. c. Moldovei; Vacarencu c. Moldovei. În aceste cauze Moldova a fost condamnată pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil, dreptului la proprietate, dreptului la libera întrunire, şi a dreptului la protecţia proprietăţii. În cauza Dacia SRL c. Moldovei, reclamantul a cerut compensaţii de circa 2,3 mln. euro. CEDO nu s-a pronunţat încă pe marginea pretenţiilor financiare şi a recomandat părţilor să încerce să ajungă între timp la o soluţie amiabilă. În cazul celorlalte 2 dosare, Moldova va trebui să plătească despăgubiri financiare în valoare de 16 950 euro (aprox. 275 950 lei).

  1. ↑ www.mae.ro, comunicatul de presă din 27.03.2008
1–15 martie 2008 1–15 aprilie 2008