Monitoring→Politica→Relaţii externe

Relaţii moldo-azere

Cu o zi înainte de summit-ul GUUAM, Preşedintele Azerbaidjanului, Iliham Aliev, s-a aflat într-o vizită oficială la Chişinău, avînd întrevederi cu Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, cu conducerea Parlamentului moldovenesc şi cu prim-ministrul moldovean Vasile Tarlev. În cadrul întrevederii preşedinţilor celor două state au fost abordate subiectele colaborării la nivelul ONU în ceea ce priveşte eradicarea fenomenelor separatiste şi deschiderii reciproce a unor misiuni diplomatice în capitalele ambelor state.

Reuniunea preşedinţilor a fost urmată de semnarea a cinci acorduri bilaterale în domeniile reglementării muncii şi protecţiei sociale, informatizării şi tehnologiilor informaţionale, comunicării aeriene, audiovizualului, precum şi a unei convenţii sanitar-veterinare.

În cadrul întîlnirii lui Aliev cu conducerea Legislativului de la Chişinău s-a accentuat necesitatea valorificării acelor 35 de acorduri bilaterale încheiate pînă în prezent între părţi şi cea a impulsionării legăturilor interparlamentare dintre Moldova şi Azerbaidjan.

Summit-ul GUUAM

La 22 aprilie 2005 la Chişinău s-a produs unul din cele mai importante evenimente de politică externă din acest an pentru Republica Moldova — summit-ul GUUAM. În afară de Preşedintele moldovean, Vladimir Voronin, la summit au fost prezenţi preşedinţii Georgiei, Mihail Saakaşvili, Ucrainei, Victor Iuşcenko, Azerbaidjanului, Iliham Aliev, şi preşedinţii României şi Lituaniei, Traian Băsescu şi, respectiv, Valdas Adamkus, ambii invitaţi la reuniune în calitate de observatori. La summit a participat şi o delegaţie a SUA, condusă de Stiven Mann, consilier principal pentru Eurasia al Departamentului de Stat, reprezentanţi ai OSCE în frunte cu Jan Kubis, Secretar General al OSCE, precum şi mai mulţi ambasadori străini acreditaţi în Moldova, ceea ce i-a imprimat summit-ului o importanţă sporită.

În pofida voinţei organizatorilor, de la summit-ul GUUAM a lipsit Preşedintele Uzbekistanului, stat membru al acestei organizaţii, şi preşedinţii Bulgariei şi Poloniei, invitaţi şi ei în calitate de observatori.

Lucrările summit-ului au fost deschise de Preşedintele ţării oaspete, Vladimir Voronin, după care au urmat luările de cuvînt ale preşedinţilor celorlalte ţări membre ale GUUAM, care au pledat pe rînd în favoarea revigorării şi reorganizării acestui aranjament regional. Din pledoariile şefilor de state membre ale GUUAM merită a fi reţinute cîteva lucruri:

• Preşedintele moldovean, Vladimir Voronin, a accentuat necesitatea unor eforturi comune în vederea combaterii fenomenelor care ameninţă securitatea regională şi a întregului continent european, cea a liberalizării pieţelor şi a apropierii tuturor ţărilor GUUAM de standardele OMC; a evocat nevoia implementării standardelor europene în materie de libertate a comerţului, de circulaţie a persoanelor, capitalului şi serviciilor; a subliniat necesitatea revizuirii caracterului colaborării în sferele vamală, frontalieră, financiar-bancară, pieţei muncii şi a migraţiei; a propus reluarea discuţiilor privind cooperarea în domeniul securităţii energetice şi a considerat importantă sprijinirea procesului de realizare a unui şir de proiecte în domeniile turismului, tehnologiilor informaţionale şi dezvoltării infrastructurii.
• Preşedintele georgian, Mihail Saakaşvili, a evocat vocaţia europeană a statelor membre ale GUUAM, articulînd necesitatea cursului comun al acestor ţări spre UE; a propus semnarea unei declaraţii comune despre Belarus în sprijinul democraţiei din această ţară şi a lansat ideea organizării la Ialta, Ucraina, a unei conferinţe internaţionale în cadrul căreia să se convină asupra extinderii GUUAM.
• Preşedintele ucrainean, Victor Iuşcenko, a optat pentru crearea unei adunări parlamentare şi pentru consolidarea structurilor organizaţionale ale GUUAM; a propus extinderea relaţiilor de cooperare pe baza a trei principii: democratizare, securitate şi cooperare economică; a menţionat importanţa elaborării unor proiecte comune în domeniul energeticii; a lansat iniţiativa pregătirii unui acord de comerţ liber între statele membre ale GUUAM şi a adus la cunoştinţa oficialilor prezenţi la summit cele 7 principii privind reglementarea transnistreană.
• Preşedintele azer, Iliham Aliev, şi-a etalat încrederea că GUUAM-ul se va transforma într-o forţă majoră în regiunea Balcanilor şi Mării Negre şi s-a arătat mulţumit de identificarea unor puncte comune în ceea ce priveşte soluţionarea conflictelor din regiune.

În afară de acestea merită a fi amintită şi intervenţia prodigioasă a Preşedintelui României, Traian Băsescu. Acesta a pus accent pe problemele securităţii în zona Mării Negre, noua destinaţie a elaborărilor geostrategice ale diplomaţiei româneşti, şi a propus reprezentanţilor GUUAM să elaboreze o strategie pe termen lung de securizare a regiunii, pe baza principiilor UE. În contextul abordării problematicii polemologice din zona Mării Negre, el a declarat că vede soluţionarea acestor conflicte cu respectarea strictă a constituţiilor statelor membre ale GUUAM, pe baza principiilor acordării autonomiei locale, şi nu prin federalizare.

În cadrul lucrărilor summit-ului Moldova a preluat de la Georgia preşedinţia GUUAM-ului. Printre priorităţile preşedinţiei moldoveneşti la această organizaţie, Preşedintele Vladimir Voronin a menţionat securizarea regiunii GUUAM şi asigurarea stabilităţii în această zonă, printr-o colaborare mai strînsă între statele membre cu UE şi SUA.

La încheierea lucrărilor summit-ului GUUAM a fost semnată Declaraţia comună în numele democraţiei, dezvoltării şi stabilităţii şi Declaraţia comună a şefilor de stat ai Azerbaidjanului, Georgiei, Lituaniei, Moldovei, României şi Ucrainei “Pentru promovarea democraţiei de la Marea Baltică pînă la Marea Neagră”

Relaţii moldo-lituaniene

Beneficiind de prilejul oferit de summit-ul GUUAM, Preşedintele moldovean Vladimir Voronin şi cel lituanian, au avut o întîlnire separată, în cadrul căreia ambii şefi de stat s-au pronunţat pentru consolidarea relaţiilor bilaterale, exprimînd disponibilitatea statelor sale de a deschide în mod reciproc misiuni diplomatice permanente în capitalele Moldovei şi Lituaniei.

Conferind o doză de consistenţă intenţiilor ambelor părţi, Moldova şi Lituania au semnat un acord cu privire la facilitarea regimului de vize. Documentul prevede că cetăţenii Republicii Moldova vor putea obţine gratuit şi fără invitaţii vize pentru Lituania, în timp ce lituanienii vor putea vizita Moldova în baza paşapoartelor.

Conferinţa “Moldova şi Europa: consolidarea legăturilor”

La 26 aprilie curent, la Chişinău şi-a ţinut lucrările Conferinţa internaţională “Moldova şi Europa: consolidarea legăturilor”. Conferinţa a fost organizată de Asociaţia pentru Europa de Sud-Est din Germania (AESE) şi Institutul de Politici Publice (IPP) de la Chişinău, cu contribuţia Ministerului Afacerilor Externe al Germaniei şi Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (PSESE). Potrivit organizatorilor, aceştia şi-au propus să atragă atenţia UE asupra discrepanţei existente între capacităţile limitate ale Moldovei şi obiectivele complexe ale Planului de Acţiuni RM-UE, lansat în cadrul Politicii Europene de Vecinătate (PEV) a UE şi asupra necesităţii unei politici europene mai active cu privire la Transnistria.

La lucrările conferinţei au participat oficiali, reprezentanţi ai mediilor academice, societăţii civile din Republica Moldova, Germania, România şi Ucraina. Printre numele de rezonanţă sînt de menţionat Preşedintele Moldovei, Vladimir Voronin; preşedintele Comisiei pentru afaceri externe a Bundestagului, Volker Ruehe; negociatorul-şef al FMI pentru Republica Moldova, Thomas Richardson; coordonatorul special al PSESE, Erhard Busek; directorul general-adjunct al Directoratului General Relaţii Externe al Comisiei Europene Michael Leigh; ambasadorul Germaniei în Moldova, Wolfgang Lerke etc.

În alocuţiunea sa de deschidere a conferinţei Preşedintele moldovean a declarat că Moldova a perceput şi acceptat din start Politica Europeană de Vecinătate a UE, în cadrul căreia a fost lansat Planul de Acţiuni RM-UE, drept o etapă tranzitorie spre realizarea aspiraţiilor de integrare europeană a Republicii Moldova. Potrivit lui, prima etapă în această direcţie este obţinerea, la finele perioadei de implementare a Planului de Acţiuni, a unui nou statut al relaţiilor contractuale ale Moldovei cu UE. Folosindu-se de prezenţa relativ numeroasă a mai multor demnitari europeni, Vladimir Voronin a solicitat ajutorul statelor-membre ale UE în procesul de modernizare a Moldovei.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet