Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
|
|
e-journal #80 |
La întrevederea cu Reprezentantul permanent al Republicii Moldova la Consiliul Europei, Secretarul general al CE Tarry Davis a declarat că “referendumul anunţat pentru 17 septembrie de către autorităţile secesioniste din regiunea transnistreană a Moldovei nu va avea nici o validitate juridică. Consiliul Europei susţine integritatea teritorială a Republicii Moldova şi cheamă la reluarea procesului de negocieri”.
La reuniunea din 13 septembrie, Comitetul de Miniştri al CE a examinat chestiunea adoptării unei declaraţii referitoare la intenţia Tiraspolului de a organiza aşa-numitul “referendum”, proiectul declaraţiei fiind propus de Delegaţia Republicii Moldova la CE. Conform informaţiilor comunicate de Reprezentanţa Moldovei la CE, statele membre ale UE, GUAM, Bulgaria, Norvegia, România şi Turcia au susţinut proiectul, însă Federaţia Rusă s-a opus adoptării Declaraţiei şi a utilizat toate pîrghiile de care dispune în calitatea sa de Preşedinte în Exerciţiu al Comitetului de Miniştri al CE pentru a bloca adoptarea documentului.
Comitetul de Miniştri al CE a continuat examinarea măsurilor de executare a Hotărîrii Curţii Europene a Drepturilor Omului din 8 iulie 2004 în cazul “Ilaşcu şi alţii vs Republica Moldova şi Federaţia Rusă”. Delegaţia moldovenească la Consiliul Europei a reafirmat determinarea autorităţilor ţării noastre de a executa în totalitate obligaţiunile care derivă din Hotărîrea CEDO, Comitetului de Miniştri fiindu-i prezentate o serie de demersuri ale Ministerului Reintegrării Republicii Moldova, prin care se solicită susţinerea şi conlucrarea în vederea eliberării celor doi deţinuţi de la Tiraspol. Reprezentanţa Finlandei, în calitate de Preşedinţie în Exerciţiu a UE, a reiterat regretul pentru faptul că cei doi deţinuţi rămîn în detenţie şi a atras atenţia că această situaţie lasă o umbră asupra Preşedinţiei Federaţiei Ruse în cadrul Comitetului de Miniştri al CE.
Deputatul Parlamentului European Marianne Mikko consideră că referendumul transnistrean “are caracter provocator şi nelegitim”. În declaraţia difuzată la Strasbourg, Mikko afirmă că referendumul stabilit de către autorităţile autoproclamatei republici “are caracter provocator şi nelegitim”.
Deşi se salută eforturile depuse de Republica Moldova în dorinţa ei de a se integra în structurile comunitare, aderarea Moldovei este în afara oricărei discuţii, deoarece o nouă extindere, după cooptarea României şi Bulgariei, ar fi sortită eşecului. Declaraţia în cauză a fost făcută de Gernot Erler, ministru secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe al Germaniei, în cadrul Conferinţei internaţionale “Republica Moldova — 15 ani de independenţă”. Potrivit lui Erler, Comunitatea Europeană a formulat oferta politicii europene de bună vecinătate pentru Moldova, aceasta fiind în prezent singura perspectivă realistă a procesului de integrare europeană în cazul ţării noastre. În acelaşi timp, ministrul Andrei Stratan declară că invocarea blocării adoptării constituţiei comunitare şi intrarea a doi noi membri nu constituie argumente suficiente, deoarece, în prezent UE negociază aderarea cu ţări balcanice. Conform ministrului, autorităţile Moldovei vor un semnal că ar exista perspectiva integrării europene pentru ţara noastră.
Republica Moldova a cerut Misiunii UE pentru suport la frontiera moldo-ucraineană să examineze posibilitatea intensificării controlul asupra fluxului de tranzitare prin tronsonul feroviar Cuciurgan-Bender. Adresarea a fost făcută de Ministrul reintegrării Vasile Şova la întrevederea cu şefii misiunilor diplomatice ale ţărilor UE, acreditate în Moldova.
Exporturile de mărfuri moldoveneşti spre ţările Europei Centrale şi de Est înregistrează creşteri sensibile, conform datelor Biroului Naţional de Statistică. În ianuarie-iulie, volumul exporturilor din Republica Moldova în ţările din Europa Centrală şi de Est au crescut cu 25,6%, pe fondul unei recesiuni pe ansamblu de 9,4%.
Fundaţia poloneză “Batory” a publicat recent un Raport de monitorizare a politicii de vize a ţărilor membre UE, în cuprinsul căruia constată că cetăţenii Republicii Moldova sînt în condiţii “speciale”. În Moldova sînt puţine consulate ale ţărilor UE şi cetăţenii noştri trebuie să se deplaseze sute şi chiar mii de kilometri pentru a depune actele de solicitare a vizei de intrare în unele ţări UE.
România nu va recunoaşte rezultatele referendumului din Transnistria. În declaraţia MAE de la Bucureşti se menţionează că România consideră apropiatul referendum “ilegal”, iar rezultatele lui — “lipsite de orice importanţă politică”.
În perioada august-septembrie, peste 100 mii de cetăţeni ai Republicii Moldova au adresat consultatului României de la Chişinău scrisori prin care solicită programarea în scopul depunerii actelor de redobîndire a cetăţeniei române. Reprezentanţii autorităţilor consulare ale României consideră că mărirea exponenţială a numărului de doritori de redobîndire a cetăţeniei se datorează şi zvonurilor false, cum ar fi acela că România are nevoie de un număr suplimentar de cetăţeni pentru a adera la Uniunea Europeană.
Numărul cetăţenilor moldoveni care încearcă să treacă hotarul cu România ascunşi în mijloace de transport a crescut în 2006 aproximativ de patru ori. Potrivit poliţiei române, de la începutul anului au fost depistaţi 129 de moldoveni care încercau să treacă în România în acest mod, cu scopul ulterior de a ajunge în Europa occidentală.
Departamentul de informaţii şi presă al Ministerului de Externe al Federaţiei Ruse a difuzat un comentariu referitor la referendumul din Transnistria. Autorităţile ruseşti consideră că la Chişinău şi într-un şir de ţări europene “s-au grăbit să declare despre neligitimitatea şi caracterul provocator al referendumului”. Federaţia Rusă consideră că “decizia autorităţilor transnistrene de a se consulta cu populaţia sa trebuie privită în calitate de evoluţie a situaţiei politice în regiune, unde se încearcă a impune modelul unitar de reglementare”. Moscova consideră că iniţiativa referendumului este o consecinţă a deciziei de înăsprire a regimului de acces a întreprinderilor transnistrene pe piaţa externă, iar “declaraţiile despre consecinţele negative ale referendumului din Transnistria sustrag de la necesitatea normalizării cît mai grabnice a condiţiilor pentru activitatea economică externă a Transnistriei”.
Boris Grîzlov, Preşedintele Dumei de Stat a Federaţiei Ruse, a comunicat presei că deputaţi ruşi vor monitoriza referendumul organizat în Transnistria. Grîzlov afirmă că deputaţii au solicitat deplasări “pentru a se întîlni cu alegătorii” dar este convins că aceştia vor participa şi la monitorizarea referendumului.
La Tiraspol s-a deschis un Oficiu de primire a actelor pentru solicitarea cetăţeniei Federaţiei Ruse. Pot depune acte “cetăţenii Transnistriei” care nu deţin altă cetăţenie. La inaugurarea oficiului a participat Ambasadorul Federaţiei Ruse în Moldova, care a declarat că “deschiderea respectivei instituţii va permite soluţionarea problemei dobîndirii cetăţeniei de către conaţionalii noştri din Transnistria”. Actele depuse la oficiu sînt ulterior transmise Ambasadei Rusiei la Chişinău.
Prim-viceprim ministrul Moldovei Zinaida Greceanîi s-a deplasat la Moscova unde a discutat aspecte referitoare la reluarea activităţii Comisiei mixte de colaborare social-economică. Greceanîi a declarat că relaţiile bilaterale se vor întări şi dezvolta, iar problemele apărute vor fi soluţionate. La întrevederea Zinaidei Greceanîi cu copreşedintele Comisiei bilaterale Alexandru Fursenko s-a convenit reluarea discuţiilor la nivel de experţi, pe domenii.
Ambasadorul rus cu misiuni speciale Valeri Keniaikin a declarat că în timpul apropiat urmează să fie finalizată evacuarea din Transnistria a tehnicii militare şi “Rusia este disponibilă să finalizeze acest proces”. Diplomatul leagă însă acest fapt cu necesitatea reluării dialogului în reglementarea transnistreană, afirmînd că “pentru deblocarea procesului de reglementare între Moldova şi Transnistria, MAE al Rusiei propune soluţii noi”, dar prezenţa militară “n-ar trebui să fie încurcată cu cea de pacificare”.
Serviciul fitosanitar rus Rospotrebnadzor va înăspri controlul asupra vinurilor livrate pe piaţa rusă din Belarus, deoarece peste 80 la sută dintre acestea sînt fabricate din materie primă importată din Republica Moldova şi Georgia. Ghenadii Onişcenko, şeful Rospotrebnadzor, a declarat că în cazul în care vor fi depistate pe piaţa rusă vinuri de calitate inferioară, Moscova va introduce restricţii la importul din Belarus a acestei categorii de producţie.
La întrevederea cu noul Ambasador al Moldovei la Washington, Preşedintele SUA George W.Bush a calificat relaţiile dintre SUA şi Republica Moldova drept excelente. Întrevederea lui Nicolae Chirtoacă cu Preşedintele SUA s-a produs cu ocazia înmînării scrisorilor de acreditare şi în cadrul ei oficialul american a apreciat pozitiv paşii făcuţi în ultimii trei ani de către Republica Moldova pe calea aprofundării reformelor politice şi economice, consolidării democraţiei.
2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 |