Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
|
|
e-journal #141 |
La 1 iulie, Suedia a preluat de la Republica Cehă preşedinţia Uniunii Europene pentru următoarele 6 luni. Priorităţile pe care se va axa Suedia pe durata preşedinţiei sale vor fi: depăşirea crizei economice şi combaterea efectelor negative ale acesteia; redresarea economiei, creşterea competitivităţii şi angajării forţei de muncă; lupta cu schimbările climaterice; Programul Stockholm cu măsuri în domeniul justiţiei şi afacerilor interne; Strategia UE în Marea Baltică; promovarea relaţiilor UE cu ţările vecine şi cu întreaga lume; consolidarea instituţională a UE.
Cu referire la politica sa faţă de statele vecine ale UE, Suedia va acorda prioritate dezvoltării Politicii Europene de Vecinătate şi în special, implementării Parteneriatului Estic, a cărui iniţiator a fost în 2007, alături de Polonia. În cadrul Parteneriatului Estic, Suedia planifică dezvoltarea cooperării multilaterale a statelor, negocierea acordurile de asociere şi de comerţ liber şi facilitarea treptată a circulaţiei persoanelor.
În cadrul unei întrevederi cu prim-ministrul Zinaida Grecianîi, ambasadorul Suediei la Chişinău, Mats Aberg, a declarat că Preşedinţia Suediei va continua să perfecţioneze relaţiile dintre UE şi Moldova, inclusiv in contextul Parteneriatului Estic. În plus, Moldova va putea beneficia de asistenţa financiară a UE în consolidarea democraţiei şi instrumentelor de apărare a drepturilor omului, precum şi de un suport suplimentar pentru depăşirea crizei financiar-economice şi soluţionarea conflictului transnistrean. Pe de altă parte, preşedinţia suedeză se aşteaptă ca procesul electoral să respecte standardele democratice.
La 6 iulie, Comisia Europeană a decis alocarea a unui pachet de asistenţă de 40 de milioane de euro pentru proiecte multinaţionale cu implicarea a 7 state vecine la frontiera de est a Uniunii Europene — Rusia, Ucraina, Moldova, Belarus, Armenia, Azerbaidjan şi Georgia. Pachetul de asistenţă va finanţa proiecte în care vor fi implicate cel puţin două din statele partenere şi care se vor orienta spre următoarele domenii: consolidarea politicilor culturale şi a societăţii civile, gestionarea frontierelor şi a migraţiei, susţinerea reţelei de IMM-uri, managementul calităţii aerului şi pregătirea pentru catastrofe.
La 1 iulie Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei al României, în calitate de Autoritate Comună de Management ale programelor operaţionale comune “România-Ucraina-Republica Moldova 2007–2013” şi “Bazinul Mării negre 2007–2013” a lansat primul apel de propuneri. Ambele programe sunt finanţate în cadrul Instrumentului European de Vecinătate şi Parteneriat.
Programul Operaţional Comun “Romania — Ucraina — Republica Moldova 2007–2013” îşi propune crearea unei “punţi de legătură” între cele trei state partenere, şi susţinerea comunităţilor din zonele de frontieră în găsirea unor soluţii comune la problemele de dezvoltare similare cu care acestea se confruntă. Comisia Europeană planifică să aloce acestui program 126,72 mil euro pentru perioada 2007- 2013.
Programul Operaţional Comun “Bazinul Mării Negre 2007–2013” urmăreşte dezvoltarea economică şi socială mai puternică şi durabilă a regiunilor din Bazinul Mării Negre. La program pot participa 10 ţări: Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, România, Rusia, Turcia şi Ucraina. Finanţarea Comieiei Europene pentru primul apel de propuneri este de appr. 3,6 mil. euro.
La 2 iulie, Reprezentantul special al Uniunii Europene în Republica Moldova, Kalman Mizsei, a făcut publică o adresare către politicienii din Moldova în care îi îndeamnă să calmeze “retorica campaniei electorale de dragul ţării”. În opinia sa, “etichetarea participanţilor la procesul electoral privind posibila aderenţa la diferite ideologii şi practici totalitare din trecut reprezintă o extindere a acuzaţiilor nefondate în cadrul campaniei electorale”. Totodată, Kalman Mizsei a subliniat că pregătirea pentru alegerile anticipate este o etapă importantă pentru naţiune, iar Uniunea Europeană doreşte ca “toţi actorii politici să înţeleagă semnificaţia acestei perioade şi să acţioneze în consecinţă”. Potrivit lui Kalman Miszei, comunitatea internaţională este gata să sprijine Republica Moldova în implementarea reformelor necesare pentru garantarea îndeplinirii standardelor în actualul scrutin şi îndeamnă autorităţile să ia măsurile necesare pentru ca mass media să reflecte activitatea tuturor concurenţilor electorali, iar “reflectarea alegerilor de către media electronică să corespundă standardelor internaţionale”. (potrivit Infotag)
Nici în perioada raportată, Republica Moldova şi România nu au depăşit impasul în relaţiile bilaterale. Din contra “războiul” declaraţiilor continuă, presărat şi cu un scandal sexual la Consulatul României din Chişinău.
Din partea Republicii Moldova se menţin acuzaţiile de imixtiune a României în afacerile interne ale Moldovei şi de planuri de suprimare a statalităţii Republicii Moldova. Astfel, la 8 iunie, ministrul reintegrării, Vasilii Şova a afirmat că România este implicată în destabilizarea situaţiei din Republica Moldova şi a acuzat România că promovează un plan de separare a Transnistriei de Moldova în vederea realizării unor “ambiţii politice”. Acuzaţiile vin după ce preşedintele României, Traian Băsecu a declarat că şi-ar dori ca opoziţia să obţină un rezultat bun în alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie. La 15 iulie, într-o conferinţă de presă, Preşedintele în exerciţiu al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a declarat că normalizarea relaţiilor cu România este necesară, dar “nu se mai poate discuta direct cu actualele autorităţi de la Bucureşti”, care “gîndesc în stilul anilor 30” şi de aceea a propus ca aceasta să fie mediată de către Uniunea Europeană. Finalitatea negocierilor urmează să fie semnarea de către Republica Moldova şi România a tratatului privind frontiera şi a tratatului politic de bază.
Şi oficialităţile României deplîng situaţia existentă în relaţiile bilaterale, însă nu este gata să înceapă un dialog cu actualul guvern, ci va angaja “dialogul cu guvernul liber ales al Republicii Moldova”, potrivit unei declaraţii a ministrului extern al României, Cristian Diaconescu. Totodată, România continuă să susţină “proiectul european” al Moldovei şi introducerea Moldovei în “pachetul” Balcanilor de Vest.
Relaţii moldo-ruse se află într-o dinamică pozitivă. La 7 iulie, Duma de Stat a Federaţiei Ruse a aprobat modificări la bugetul federal din 2009 şi acordarea Republicii Moldova creditului de 500 mil dolari. Totodată, au început consultările la nivel de comisii guvernamentale privind condiţiile de acordare a creditului. O altă evoluţie pozitivă în relaţiile moldo-ruse ţine de înţelegerea dintre serviciul sanitar rus (Rospotrebnadzor) şi Agenţia “Moldova-Vin” de extindere geografică a numărului de terminale pentru exportul vinurilor moldoveneşti de la unu la 4, precum şi a numărului de întreprinderi moldoveneşti cu drept de export al vinurilor în Federaţia Rusă, inclusiv întreprinderi din vinificaţia primară, după inspectarea acestora de către experţii Rospotrebnadzor.
În urma unei ştiri difuzate de Moldova 1, în care se afirma în baza unui editorial publicat de ziarul “Moldova Suverană”că persoane angajate de Consiliul Europei au participat la protestele post-electorale din 7 aprilie, la 10 iulie Consiliul Europei, în persoana Secretarului General Terrz Davis, şi-a exprimat îngrijorareaEN în privinţa acestor aserţiuni nefondate, făcute fără de prezentarea unor dovezi şi fără acordarea Consiliului Europei sau persoanelor implicate şansa de a-şi expune punctul de vedere. Terry Davis conchide că “televiziunea de stat din Moldova mai are multe de învăţat despre jurnalismul profesionalist”.
2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 |