Monitoring→Politica→Relaţii externe

Integrare europeană

Vizita Preşedintelui Vladimir Voronin la Bruxelles

Pe 14 ianuarie 2008, Preşedintele Vladimir Voronin a întreprins o vizită oficială la Bruxelles. Principala întrevedere a Preşedintelui moldovean de pe agenda vizitei sale a fost cea cu Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso. Potrivit unor funcţionari ai Comisiei, întrevederea lui Vladimir Voronin cu José Manuel Barroso a avut mai curînd un caracter protocolar. Întrucît Preşedintele Comisiei Europene nu s-a putut întîlni cu Preşedintele moldovean în timpul vizitei ultimului la Bruxelles în perioada 5–6 decembrie 2007, întîlnirea celor doi a fost amînată pentru începutul lunii ianuarie 2008.

Înaintea plecării la Bruxelles, Preşedintele Voronin a declarat pentru presă că “Moldova […] nu va prelungi perioada de implementare a [PAUEM] după luna februarie 2008, cînd expiră termenul” şi a dat de înţeles că la Bruxelles va discuta despre posibilităţile de lansare a negocierilor asupra unei noi relaţii contractuale dintre Moldova şi UE.

Convingerea Preşedintelui Voronin că pentru Moldova se va contura perspectiva trecerii la un alt tip de relaţie contractuală cu UE care să urmeze după februarie 2008, cînd expiră termenul prevăzut pentru implementarea PAUEM, s-a dovedit a fi exagerată. José Manuel Barroso a reconfirmat propunerea Comisiei Europene din 5 decembrie, făcută prin intermediul Comunicării O Politică Europeană de Vecinătate Viguroasă, de prelungire a termenului de implementare a PAUEM. În pofida realizărilor Moldovei în implementarea PAUEM, subliniate de Barroso la conferinţa de presă de după întrevederea sa cu Vladimir Voronin, oficialul european a conchis că PAUEM rămîne valabil ca instrument de cooperare a UE cu Moldova pînă la valorificarea deplină a potenţialului acestui document.

Reuniunea Troicii COPS UE-Moldova

La 16 ianuarie curent, la Bruxelles a avut loc Reuniunea Troicii Comitetului pentru Politică şi Securitate (COPS) UE-Moldova. Discuţiile dintre părţi au vizat, în general, problematica transnistreană: propunerile Preşedintelui Voronin de consolidare a încrederii dintre Chişinău şi Tiraspol; disponibilitatea UE de a acorda în acest sens Moldovei asistenţă sub formă de expertiză şi sprijin financiar; activitatea EUBAM etc.

Preferinţe Comerciale Autonome

La 21 ianuarie, Consiliul UE a dat curs propunerii Comisiei Europene de acordare a Preferinţelor Comerciale Autonome (PCA) pentru Moldova. PCA este un sistem mai avantajos decît GSP+, în sensul că extinde pînă la 12 mii numărul tipurilor de produse care vor putea fi exportate fără taxe şi cote de către Moldova pe piaţa UE. Se aşteaptă că noul regim de comerţ va intra în vigoare începînd cu 1 martie 2008.

Reuniunea a IV-a a Subcomitetului de Cooperare UE-Moldova nr. 2 “Economie, Finanţe, Statistică”

A IV-a Reuniune a Subcomitetului de Cooperare UE-Moldova nr. 2 “Economie, Finanţe, Statistică” şi-a ţinut lucrările pe 23 ianuarie, la Bruxelles. În cadrul reuniunii, a fost evaluată realizarea PAUEM şi abordate un şir de chestiuni legate de situaţia economică din Moldova. Printre subiectele discutate se numără: gestionarea finanţelor publice, reforma regulatorie, Strategia Naţională de Dezvoltare pentru anii 2008–2011. În contextul discuţiilor despre reforma regulatorie, reprezentanţii UE de la reuniune au atras atenţia asupra necesităţii instituirii unui mecanism transparent de examinare şi elaborare a actelor normative în domeniul reglementării activităţii de întreprinzător.

Priorităţi pentru 2008

În cadrul întîlnirii, din 25 ianuarie, cu reprezentanţii corpului diplomatic acreditat în Moldova Preşedintele Vladimir Voronin a declarat că perfecţionarea justiţiei, consolidarea drepturilor omului şi a garanţiilor sociale urmează a fi priorităţile Moldovei în 2008 în procesul integrării europene.

Totodată, în cadrul unei reuniuni similare convocate cu o zi mai devreme de ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Andrei Stratan, acesta a subliniat că printre priorităţile Moldovei în dialogul său cu UE din 2008 se numără: realizarea deplină a PAUEM; demararea negocierilor asupra unui nou document de cooperare cu UE; implementarea acordurilor de facilitare a eliberării vizelor şi de readmisie, precum şi valorificarea PCA.

Aceste priorităţi au fost confirmate, în mare parte, şi de Comisia Naţională pentru Integrare Europeană (CNIE), în şedinţa sa din 25 ianuarie. Pe lîngă priorităţile sus-menţionate, CNIE a adăugat: diversificarea dialogului politic cu UE, dezvoltarea cooperării în domeniile justiţiei, comerţului, migraţiei; participarea la programele comunitare; armonizarea legislaţiei; atragerii altor state europene în activitatea Centrului Comun de vize (CCV).

Cooperare bilaterală

Republica Moldova — România

Relaţiile moldo-române, în perioada vizată de această ediţie a jurnalului Guvernare şi Democraţie în Moldova, au plătit tribut confruntărilor anterioare dintre Chişinău şi Bucureşti. Într-un spirit deloc european, în debutul lunii ianuarie preoţi de origine română, slujitori în biserici din subordinea Mitropoliei Basarabiei, supusă canonic Patriarhiei Române, au fost forţaţi să părăsească Republica Moldova. Motivul gestului faţă de aceşti slujitori ai bisericii a fost încălcarea regimului de şedere în Republica Moldova. Întrucît gestul s-a produs în ianuarie, adică după intrarea în vigoare a Acordului de readmisie încheiat între Moldova şi UE, există temei să fie presupusă încălcarea de către autorităţile moldovene a prevederilor acestui acord.

Apoi în cadrul întîlnirii sale cu Patriarhul rus Alexi al II-lea, din 22 ianuarie curent, Preşedintele Voronin a reluat acuzaţiile la adresa României precum că aceasta ar promova o politică agresivă împotriva Moldovei. Şeful statului moldovean a spus în context că Moldova se va opune cu toate forţele acestei “agresiuni”. Declaraţii similare au fost făcute şi în cadrul unui interviu amplu pe care Preşedintele Voronin l-a acordat publicaţiei de limbă rusă Kishinevskii Obozrevateli^[1]. Cîteva dintre acestea se cer remarcate:

1. Rolul României în conflictul de pe Nistru de la începutul anilor ’90 ai secolului XX a fost subestimat;
2. Conflictul a fost iniţiat pentru stabilirea hotarului Moldovei pe Nistru, întrucît Transnistria constituia o piedică pentru unirea Moldovei cu România;
3. În acest scop, România a oferit tehnică militară şi specialişti militari, servicii care ulterior au fost transformate în datorie externă a Moldovei faţă de România;
4. Şi în prezent unii oficiali români sînt categoric împotriva reintegrării Republicii Moldova şi declară de zeci de ori că Moldova se va uni într-o formă sau alta cu România;
5. Pînă atunci cînd România nu va înceta să anunţe pretenţii teritoriale dorind “înghiţirea” Moldovei, iar relaţiile moldo-române nu vor fi clădite pe fundamentul unor acorduri interstatale, raporturile bilaterale dintre Părţi nu vor putea fi normale.

La acestea, s-au adăugat acuzaţii noi la adresa unor oficiali români din cadrul Ministerului Justiţiei de la Bucureşti care ar fi facilitat contra bani redobîndirea cetăţeniei române pentru un grup numeros de cetăţeni moldoveni. Acuzaţiile au fost lansate în urma unei investigaţii desfăşurate de MAI de la Chişinău.

Pe de altă parte, autorităţile române au reafirmat că relaţia cu Republica Moldova rămîne a fi o prioritate a politicii externe a României şi în 2008. Preşedintele român Traian Băsescu şi-a exprimat speranţa, în faţa reprezentanţilor corpului diplomatic acreditat în România, că partenerii europeni ai României vor sprijini oferirea pentru Republica Moldova a unei perspective similare acordate Balcanilor de Vest.

Republica Moldova — Rusia

Pe 22 ianuarie curent, Preşedintele Vladimir Voronin s-a aflat într-o vizită oficială la Moscova. În capitala Rusiei, Voronin s-a întîlnit cu Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, şi cu Patriarhul rus, Alexi al II-lea.

Despre conţinutul întîlnirii avute cu Preşedintele Rusiei se ştie foarte puţin. Serviciul de presă al Preşedinţiei moldovene a fost foarte laconic în ce priveşte reflectarea discuţiilor purtate de Preşedinţi. Ceea ce se cunoaşte este că în cadrul întîlnirii a fost abordat “întreg spectrul de chestiuni din relaţiile bilaterale” şi se poate presupune că de o atenţie aparte a beneficiat problematica transnistreană, deşi comunicatul oficial din partea serviciului de presă al Preşedinţiei moldovene nu face nicio referinţa directă la aceasta.

În urma întrevederii dintre ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Andrei Stratan, cu ambasadorul Federaţiei Ruse în Republica Moldova, Valeri Kuzmin, se mai poate presupune că întrevederea Preşedinţilor moldovean şi rus la Moscova s-a soldat cu anumite înţelegeri, care în opinia MAEIE de la Chişinău ar fi în măsură “să impulsioneze cooperarea dintre cele două state în cele mai diverse domenii.” Potrivit serviciului de presă al MAEIE, şeful diplomaţiei moldovene şi ambasadorul rus s-au întîlnit pentru a trece în revistă sarcinile care revin ambelor Părţi pentru realizarea “înţelegerilor celor doi Preşedinţi”, în special în domeniile comercial-eonomic şi social-umanitar.

În cadrul întîlnirii cu Patriarhul rus, lui Vladimir Voronin i-a fost decernat un premiu “Pentru activitatea remarcabilă de consolidare a unităţii popoarelor ortodoxe” din partea Fondului Internaţional al Unităţii Popoarelor Ortodoxe.

Republica Moldova — Italia

La 29 ianuarie curent, în Bolonia a avut loc inaugurarea unui Consulat General al Republicii Moldova. Deschiderea Consulatului are drept scop facilitarea dialogului cu cetăţenii moldoveni aflaţi la muncă în Italia şi prestarea de servicii consulare. În calitate de Consul General a fost numit Gheorghe Munteanu.

Inaugurarea acestui Consulat a urmat vizitei de la începutul lunii ianuarie a ministrului italian de Externe, Massimo D’Alema, în Moldova. Cu acest prilej, Ministrul italian a comunicat decizia Italiei de a deschide o ambasadă în Republica Moldova pînă în luna iunie 2008 şi de a mări pînă la 6500 în 2008 cota cetăţenilor moldoveni care să poată obţine permis legal de muncă în Italia.

La sfîrşitul întrevederii dintre şefii diplomaţiilor moldoveană şi italiană, Părţile au semnat o Declaraţie comună care reflectă dorinţa acestora de consolidare a relaţiilor bilaterale.

Colaborare multilaterală

Republica Moldova — Consiliul Europei

Convenţii

În perioada de referinţă, Moldova a semnat două Convenţii ale Consiliului Europei (CoE): Convenţia privind coproducţia cinematografică şi Convenţia-cadru privind valoarea patrimoniului cultural pentru societate.

Decizii ale CEDO

În luna ianuarie 2008, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunţat 5 hotărîri împotriva Moldovei, în cauzele: Bulava c. Moldovei, Ceachir c. Moldovei, Rusu c. Moldovei, Cravcenco c. Moldovei şi Bălan c. Moldovei. În aceste cauze Moldova a fost condamnată pentru încălcarea drepturilor la un proces echitabil, la un recurs efectiv şi la protecţia proprietăţii. Suma despăgubirilor pe care Moldova va trebui să le plătească în aceste 5 cazuri este de 50 374 euro (~ 844 268 lei).

Pînă în prezent, CEDO a condamnat Moldova în 110 de cauze^[2].

Republica Moldova — OSCE

Cu ocazia preluării de către Finlanda a Preşedinţiei OSCE pentru 2008, ministrul finlandez de Externe, Ilkka Kanerva, s-a aflat la mijlocul lunii ianuarie într-o vizită oficială în Moldova. În cadrul întîlnirilor sale de la Chişinău a fost abordată, în general, problematică transnistreană. Mai multe detalii a se vedea în compartimentul “Problema transnistreană” a ediţiei curente a jurnalului.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet