Monitoring→Politica→Relaţii externe

Integrare europeană

Reuniunea a 12-a a Comitetului de Cooperare Parlamentară UE-R.Moldova

Pe 16–17 februarie 2010, la Chişinău şi-a ţinut lucrările Comitetul de Cooperare Parlamentară UE-R.Moldova, în noua sa componenţă^[1]. Participanţii au trecut în revistă ultimele evoluţii politice, economice şi sociale din Republica Moldova, inclusiv cele privind problematica transnistreană şi colaborarea regională. Monica Macovei care un susţinător al Moldovei în Parlamentul European, în timpul discuţiilor cu prim-ministrul Vlad Filat şi preşedintele Parlamentului şi preşedintele interimar, Mihai Ghimpu, a precizat că UE doreşte să exporte în Republica Moldova reforme, stabilitate, statul de drept, iar instituţiile europene, şi în particular Parlamentul European, vor acorda sprijinul necesar pentru atingerea acestor obiective. În acelaşi timp, partea moldovenească a accentuat că priorităţile imediate ale Republicii Moldova în relaţiile sale cu UE sunt: negocierea urgentă a Acordului de Asociere, lansarea discuţiilor privind crearea zonei de comerţ liber dintre Moldova şi UE în iulie 2010 şi liberalizarea regimului de vize.

În rezultatul reuniunii, a fost semnată o declaraţie comună formată din 4 capitole, conţinînd recomandări de urmat pentru Republica Moldova în procesul său de integrare europeană, în mare parte legate de continuarea reformelor interne, în special a reformei justiţiei.

Summitul Dunării

Pe 25 februarie, la Budapesta, s-a desfăşurat cel de-al doilea summit al Dunării din procesul de elaborare a Strategiei pentru Regiunea Dunării, lansat de Uniunea Europeană. La summit au participat reprezentanţii guvernelor a statelor dunărene (statele UE — Austria, Bulgaria, Republica Cehă, Germania, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria, şi statele non-EU — Croaţia, Bosnia-Herţegovina, Moldova, Serbia şi Ucraina). Summitul s-a încheiat cu semnarea unei declaraţiiEN privind importanţa, obiectivele şi domeniile-cheie ale viitoarei Strategii pentru Regiunea Dunării. Moldova a fost reprezentată de prim-ministrul Vlad Filat, care a avut întrevederi bilaterale şi cu prim-ministrul român Emil Boc şi liderul partidului FIDESZ, Viktor Orban. Pentru Moldova, Strategia pentru Regiunea Dunării reprezintă o nouă platformă de cooperare regională şi de consolidare a relaţiilor cu UE.

Notă ADEPT: Fiind un proiect iniţiat şi promovat de Austria şi România, Strategia EU pentru regiunea Dunării, similar Strategiei UE pentru Marea Baltică lansată în 2009, urmăreşte să valorifice şi să dezvolte potenţialul economic al Dunării şi să îmbunătăţească condiţiile sociale şi de mediu din regiunea dunăreană. Strategia se va axa pe trei domenii mari: transport şi comunicare (acoperi transportul naval, securitatea energetică şi telecomunicaţiile), protecţia mediului (terestru şi acvatic) şi dezvoltarea socio-economică (cultură, educaţie, turism, dezvoltare rurală). Deoarece nu există fonduri speciale alocate pentru proiecte transfrontaliere în cadrul Strategiei Dunării, nu sunt încă clare instrumentele de finanţare şi mecanismele de implementare a proiectelor transfrontaliere. Provocarea e cu atît mai mare cu cît Strategia vizează state UE, state candidate şi state non-UE.

Cooperare bilaterală

Republica Moldova — România

Relaţiile moldo-române au fost marcate de două evenimente: inaugurarea podului Rădăuţi-Lipcani şi intrarea în vigoare a Acordului privind micul trafic la frontieră. Podul Rădăuţi-Lipcani şi cel de-al zecelea punct de trecere a frontierei între România şi Republica Moldova a fost inaugurat pe 15 februarie, cu participarea prim-ministrului Vlad Filat şi al ministrului român al Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga. Noul punct vamal urmează să favorizeze dezvoltarea economică a raionului Briceni şi intensificarea schimburilor economice cu regiunea Cernăuţi.

Acordul dintre România şi Republica Moldova privind micul trafic de frontieră a intrat în vigoare pe 26 februarie. Conform acordului, rezidenţii R.Moldova care domiciliază de cel puţin un an într-o localitate situată la o distanţă de 50 km de la frontieră vor avea dreptul să circule în România pe baza permiselor de mic trafic. Aproximativ un milion de cetăţeni moldoveni vor putea beneficia de permise de mic trafic, din 363 de localităţi de frontieră. Valabilitatea permiselor va fi de 2 ani şi vor fi eliberate de către secţia consulară a Ambasadei României la Chişinău într-un termen de 60 de zile de la data depunerii cererii. Pînă la aderarea României la Spaţiul Schengen permisele de mic trafic vor fi acordate gratuit, iar ulterior preţul acestora va fi stabilit cu acordul Comisiei Europene.

Un subiect nou care a apărut pe agenda relaţiilor moldo-române a fost cel legat de instalarea pe teritoriul României a elementelor sistemului de apărare antirachetă al NATO începînd cu anul 2015. Informaţia despre instalarea elementelor anti-rachetă pe teritoriul României a declanşat reacţii negative în rîndul PCRM şi PDM. Liderii acestor partide consideră că această decizie a României reprezintă un pericol la adresa securităţii regionale şi va afecta negativ soluţionarea conflictului transnistrean. Ca urmare, pe 18 februarie, la Chişinău au avut loc consultări politice moldo-române la nivelul directorilor ai ministerelor afacerilor externe. Potrivit unui comunicat MAEIE, în timpul discuţiilor partea română a accentuat că decizia de participare la sistemul de apărare antirachetă ţine de securitatea naţională a României şi securitatea colectivă a aliaţilor NATO, iar elementele care vor fi instalate pe teritoriul Românesc vor permite acoperirea teritoriului României şi a altor state aliate din regiune, precum şi a statelor nealiate, precum Moldova, şi vor reduce astfel riscurile de securitate din regiune.

Republica Moldova — Ucraina

A continuat procesul de restabilire a relaţiilor moldo-ucrainene şi de soluţionare a problemelor “îngheţate” din relaţiile bilaterale. Ultimele au fost dezbătute în cadrul unor consultări interministeriale la nivel de viceminiştri de externe ai Republicii Moldova şi Ucraina, care au avut loc pe 22–23 februarie la Chişinău. Pe agenda s-au aflat subiecte legate de continuarea procesului de demarcare a frontierei de stat, stimularea procesului de recunoaştere a proprietăţilor RM pe teritoriul Ucrainei, colaborarea în domeniul protecţiei mediului în rîurile Nistru şi Dunărea, dezvoltarea relaţiilor economice şi valorificarea potenţialului de colaborare bilaterală.

Republica Moldova — Polonia

Pe 18 februarie, prim-ministrul Vlad Filat a efectuat o vizită de lucru în Polonia unde a avut întrevederi cu preşedintele Poloniei, Lech Kaczynski, omologul său Donald Tusk, Mareşalul Senatului Poloniei, Bogdan Borusewicy, Vicemareşalul Seimului, Stefan Niesiolowski, Ex-Vice-prim-ministrul polonez, Leszek Balcerowicz.

În timpul vizitei au fost semnate următoarele documente: 1) Acordul de credit în valoare de 15 mln de USD (termenul — 1 an cu posibilitatea extinderii lui de două ori; rata dobînzii — 2,8% anual; destinaţie — suport bugetar) acordat Moldovei de către Polonia; 2) Memorandumul în domeniul colaborării regionale dintre Republica Moldova şi Polonia. De asemenea, prim-miniştrii moldovean şi polonez au aprobat o Declaraţie comună privind cooperarea în domeniul integrării europene, în care părţile au convenit să consolideze mecanismul existent al Forului Moldo-Polonez pentru integrarea europeană, să intensifice cooperarea bilaterală în domeniul comerţului şi investiţiilor în cadrul Comisiei polonezo-moldave pentru cooperare economică, iar Polonia s-a oferit să să-şi împartă experienţa privind integrarea europeană cu Republica Moldova. Rezultatele acestei vizite au reafirmat rolul Poloniei drept unul dintre suporterii principali ai Moldovei în procesul de integrare europeană.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet