Monitoring→Politica→Relaţii externe

Integrare europeană

PAUEM

Preşedintele Voronin ar fi declarat, potrivit Moldpres, la conferinţa de presă de bilanţ al anului 2007 că “Moldova nu va rămîne cu restanţe în implementarea Planului de Acţiuni Republica Moldova-Uniunea Europeană şi nu va prelungi perioada de implementare a acestui document după luna februarie 2008, cînd expiră termenul”. Convingerea că Moldova nu va avea restanţe denotă mult optimism, iar hotărîrea de a nu extinde perioada de implementare a PAUEM — lipsă de informare.

În prima zi de aflare a Preşedintelui Voronin la Bruxelles, pe 5 decembrie, Comisia Europeană a dat publicităţii o nouă comunicare care propune extinderea (roll-over) PAUEM pentru încă un an de zile. Deşi la nivel de propunere, iniţiativa Comisiei are mari şanse să fie încuviinţată şi de Consiliu, mai cu seamă că în domeniul PEV Comisia are competenţe discreţionare largi. În plus, propunerea Comisiei nu putea să apară în textul Comunicării fără ca aceasta să fie consultată cu funcţionarii Consiliului sau comitetele specializate ale PE. De la 5 decembrie pînă pe 19 decembrie, timp de două săptămîni, Preşedintele ar fi trebuit să fie informat despre această propunere a Comisiei.

Proiect TWINNING

În 2008, Moldova va beneficia de un proiect TWINNING al UE care îşi propune drept scop realizarea unui transfer de experienţă de la parlamentele Franţei şi Ungariei către Parlamentul de la Chişinău. Acest proiect de cooperare inter-instituţională va oferi legislativului moldovenesc asistenţă în patru domenii de bază: armonizarea legislaţiei naţionale la standardele europene, consolidarea funcţiei de control al Parlamentului, introducerea procedurii de evaluare a impactului legislaţiei şi optimizarea structurii şi funcţiilor Aparatului Parlamentului.

Cooperare bilaterală

Republica Moldova — România

În perioada de referinţă, autorităţile moldovene au continuat criticile la adresa României. Mai întîi Preşedintele Vladimir Voronin în cadrul conferinţei de presă de bilanţ al anului 2007 a declarat că România prin nesemnarea tratatelor de bază şi de frontieră demonstrează că nu recunoaşte suveranitatea Republicii Moldova. În continuarea temei, Preşedintele moldovean a informat că “dosarul moldo-român este acum în curs de examinare în UE, aceasta fiind deja nu atît problema relaţiilor Moldovei cu România, cît problema relaţiilor României cu UE”. Preşedintele Voronin nu a explicat însă de ce în acest caz numeşte dosarul “moldo-român”, în situaţia în care acesta ţine de problema României cu UE.

În al doilea rînd, MAEIE al Moldovei a calificat drept inamical gestul ministrului de Externe al României, Adrian Cioroianu, care, fiind în Chişinău pe 21 decembrie cu ocazia inaugurării noului sediu al consulatului român, nu ar fi solicitat nicio întrevedere cu autorităţile oficiale moldoveneşti. Gestul acesta, arată MAEIE, nu va contribui cu siguranţă la ameliorarea situaţiei actuale a relaţiilor bilaterale dintre Moldova şi România.

Pe de altă parte, este de remarcat că la evenimentul de inaugurare a noului sediu al Consulatului României din Chişinău nu a fost prezent niciun oficial moldovean, deşi Ambasada României a adresat invitaţii în acest sens. De aici rezultă că pretenţia MAEIE comportă, oarecum, o doză de ipocrizie.

Totodată, Adrian Cioroianu a declarat pentru presă pe 21 decembrie că el ar fi dispus să se întîlnescă cu omologul său moldovean Andrei Stratan. Dacă este într-adevăr aşa, întrebarea care se impune este de ce domnia sa nu a solicitat o întrevedere cu şeful diplomaţiei moldovene în vederea “doborârii zidului suspiciunii şi a neîncrederii care a crescut în ultima perioadă” între cele două state? O pură formalitate nu ar fi dat temei MAEIE să blameze lipsa acesteia.

În pofida tensiunilor actuale din relaţiile moldo-române, Cioroianu a dat asigurări că România rămîne interesată să simplifice accesul tinerilor din Moldova pe piaţa forţei de muncă din România şi UE, şi să ofere posibilitatea celor care doresc să studieze în România.

Dacă Cioroianu a spus că România acordă prioritate dezvoltării relaţiilor bilaterale cu Moldova în calitate de subiect al dreptului internaţional, cu respectarea suveranităţii, independenţei şi integrităţii ei, declaraţiile Preşedintelui român Traian Băsescu în cadrul unui program tv a lăsat loc pentru interpretări echivoce. Acesta, răspunzînd la acuzaţiile aduse României de autorităţile de la Chişinău, a spus cîteva lucruri importante: agresivitatea autorităţilor moldovene nu va împiedica România să rămînă la fel de apropiată de “poporul român de dincolo de Prut”; inclusiv cetăţenii moldoveni ce nu sînt de etnie română ar trebui să primească cetăţenie din partea statului român în situaţia în care aceştia sînt cetăţeni ai Moldovei “într-o mare de români”; comunismul nu a reuşit nicăieri şi nu va reuşi nici în Republica Moldova; moldovenii “suportă o nedreptate a istoriei” comisă prin Pactul Ribbentrop-Molotov.

Unele afirmaţii ale Preşedintelui român vor fi invocate probabil drept demonstraţii ale faptului că România are o viziune revizionistă şi vrea să recupereze Basarabia, iar de aici vor fi construite noi “capuri de pod” pentru acuzaţii viitoare la adresa României. Cei care vor avea cel mai mult de suferit de pe urma escaladării acestei întreceri în declaraţii vor fi simplii cetăţeni moldoveni, în special cei care se identifică a fi români. Adică, exact cei pe care Bucureştiul îi reasigură că va continua să-i sprijine.

Colaborare multilaterală

Republica Moldova — Consiliul Europei

Speakerul Marian Lupu a declarat în discursul său de bilanţ al sesiunii de toamnă-iarnă 2007 a Parlamentului că Programul calendaristic al acţiunilor legislative asumate în conformitate cu angajamentele statelor membre ale Consiliului Europei a fost realizat. În opinia experţilor independenţi însă, Moldova continuă să aibă un şir de restanţe în realizarea programului menţionat. În special, este vorba despre neadoptarea noilor legi cu privire la statutul mun. Chişinău, consolidarea imunităţii parlamentare şi a Codului de legi ale educaţiei. De asemenea, nu au fost investigate motivele cazurilor de urmărire penală a liderilor opoziţiei la nivel naţional şi local, şi nu a fost “condamnat” principiul destituirii primarului de Comrat de către Adunarea Populară a Găgăuziei^[1].

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet