Monitoring→Politica→Relaţii externe

Republica Moldova — Consiliul Europei

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a emis un nou verdict referitor la sancţionarea Moldovei pentru neexecutarea unei decizii referitoare la cetăţeanul Serghei Popov, căruia nu i-au fost retrocedate proprietăţile imobiliare confiscate în timpul represiilor politice la care a fost supus în anul 1941. Deoarece deciziile instanţelor judecătoreşti autohtone şi cele ale CEDO nu sînt executate de mai mult timp, Popov, în vîrstă de 80 de ani, va primi de la Guvernul Moldovei încă peste 14 mii Euro, executivul fiind obligat să asigure şi retrocedarea imobilului în cauză.

Republica Moldova — Uniunea Europeană

Vladimir Voronin a declarat că de îndeplinirea Planului de Acţiuni Republica Moldova — Uniunea Europeană depinde în mare parte realizarea şansei istorice de integrare a Republicii Moldova în comunitatea europeană. În cadrul aceleiaşi şedinţe consacrate implementării Planului de acţiuni RM-UE, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Andrei Stratan, a calificat anul 2006 drept unul de o importanţă crucială pentru implementarea Planului şi pentru “obţinerea calităţii de membru asociat sau de ţară candidat pentru aderarea la UE”. Şeful statului a solicitat factorilor de decizie adoptarea unor poziţii ferme şi foarte responsabile, de natură să asigure o avansare considerabilă în îndeplinirea integrală a tuturor compartimentelor Planului de Acţiuni, în special la compartimentele care vizează respectarea drepturilor omului a principiilor statului de drept, funcţionarea instituţiilor democratice, reiterînd în acest sens necesitatea onorării obligaţiunilor asumate de autorităţile moldoveneşti faţă de Consiliul Europei, domeniile date fiind cea mai importantă componentă a integrării europene. Preşedintele Moldovei s-a pronunţat şi în favoarea eliminării regimului de vize pentru cetăţenii Uniunii Europene care vizitează Republica Moldova, lucru pe care îl sugerează de mai mult reprezentanţii fracţiunilor parlamentare de opoziţie.

Declaraţiile oficialilor moldoveni sînt enunţate în aceeaşi perioadă cînd Comisarul european pentru Extindere, Olli Rehn, anunţă că “după aderarea ţărilor candidate Uniunea Europeană va avea nevoie de timp pentru a îngloba noi state”. Oficialul european a comunicat că după aderarea Bulgariei şi a României în 2007 şi după probabila integrare a Croaţiei, va trece o anumită perioadă pînă ce alte state candidate “vor îndeplini criteriile de admisie”.

Preşedintele Consiliului de Miniştri al UE în probleme energetice, ministrul de economie al Austriei, a declarat că Moldova şi Rusia trebuie să revină urgent la masa de negocieri şi să încerce să ajungă la o înţelegere durabilă şi de perspectivă în problema livrării de gaze naturale. UE nu este satisfăcută de faptul că părţile au semnat un acord de colaborare doar pentru cîteva luni ale anului, ulterior situaţia putînd fi iarăşi destabilizată. În acelaşi timp, responsabilii de energetică din cadrul Comisiei Europene declară că UE consideră problema livrării gazelor “o chestiune ce ţine de relaţiile bilaterale, de aceea îşi va păstra neutralitatea”, fiind în acelaşi timp gata să contribuie la determinarea unei soluţii reciproc avantajoase. De notat în context că un responsabil al Directoratului general pentru energie şi transport a Comisiei Europene, aflat în misiune de evaluare la Chişinău a declarat că Comisia Europeană va elabora un raport special privind situaţia energetică a Moldovei.

Şeful Misiunii de observatori UE la frontiera moldo-ucraineană a evaluat pozitiv demararea procedurilor de colaborare în domeniu, dar a menţionat că pentru a atinge standardele europene în domeniu Moldova şi Ucraina au nevoie de 7–10 ani. Reprezentanţii structurilor vamale ale Moldovei şi Ucrainei au comentat diferit situaţia creată la frontieră în legătură cu tranzitul mărfurilor transnistrene fără actele şi ştampilele vamale ale Moldovei. Reprezentantul Moldovei califică aceste mărfuri drept contrabandă, în timp ce reprezentantul Ucrainei consideră că nu este vorba de trecere ilicită a frontierei, deoarece “toată marfa este verificată la posturile vamale ucraineşti”.

Republica Moldova — România

În cadrul întîlnirii cu diplomaţii străini acreditaţi la Bucureşti, Preşedintele României Traina Băsescu a făcut un şir de declaraţii referitoare la cooperarea cu Republica Moldova. Şeful statului român consideră că UE ar putea aborda problema unei “foi de parcurs” pentru Republica Moldova, similară celei puse la dispoziţie statelor din Balcanii de Vest. De asemenea, Băsescu a declarat că anul 2005 a însemnat relansarea relaţiilor bilaterale româno-moldovene pornind de la principiul: “o singură naţiune în două state distincte” şi că “unificarea naţiunii române se poate face în interiorul Uniunii Europene”. Cu referire la perspectivele anului 2006, Traian Băsescu a evidenţiat necesitatea acordării unei atenţii sporite regiunii Mării Negre din partea UE şi NATO, susţinerea proiectului creării unei euroregiuni pontice.

În discursul pe care l-a rostit în faţa Adunării Parlamentare a Consiliului Europei Traian Băsescu a afirmat că orientarea europeană a Republicii Moldova este o prioritate a României şi că autorităţile statului român s-au angajat să sprijine eforturile Republicii Moldova de a acţiona conform standardelor democratice, de a contribui la consolidarea securităţii regionale. În contextul securităţii, Preşedintele României s-a referit la problema transnistreană, care în opinia sa reprezintă “o ameninţare directă la adresa integrităţii teritoriale a Moldovei” şi “grevează asupra evoluţiei fireşti a statului moldovean”.

Ministrul de Externe al României, Mihai Răzvan Ungureanu, a făcut declaraţii ferme despre iminenţa introducerii de la 31 decembrie 2006 a regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova, afirmînd că acesta va fi însă “unul flexibil şi relaxat”, constituind o premieră între toate statele Uniunii Europene. Ministrul român de externe a precizat că Republica Moldova a devenit o temă importantă de politică internă şi externă a României şi deoarece începînd cu 2007 România trebuie să devină vecinul din Uniunea Europeană pentru Republica Moldova, este esenţial ca ţara noastră “să investească încredere politică în România, pentru că aceasta este singura şansă de supravieţuire politică şi economică — şansa Republicii Moldova se numeşte România”. Ungureanu a confirmat că există un plan pentru soluţionarea problemei transnistrene Ministerul de Externe al României, dar detaliile acestuia rămîn discrete pînă cînd autorităţile de la Bucureşti vor considera că se impune propunerea lui sau oferirea spre discuţie publicului.

Republica Moldova — Federaţia Rusă

La 19 ianuarie 2005 Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova a trimis Ministerului Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse o notă în care este exprimat protestul hotărît în legătură cu manifestările inadmisibile şi ameninţările directe în adresa Preşedintelui Republicii Moldova, făcute de Anatoli Ciubais, conducătorul RAO “EĂS Rossii”. MAEIE solicită autorităţilor Federaţiei Ruse explicaţii în legătură cu acest caz, conform uzanţelor internaţionale. Adresarea autorităţilor moldoveneşti a rămas deocamdată fără un răspuns direct din partea ministerului rus de externe, însă în comentariul Departamentului de informaţie şi presă al acestui minister, difuzat pe 21 ianuarie 2006, se dau aprecieri deciziei instanţei de judecată în cazul fostului ministru al apărării Valeriu Pasat. În comentariu se menţionează că procesul judiciar s-a aflat în atenţia opiniei publice ruseşti, iar sentinţa pronunţată este prea dură.

În cadrul unei conferinţe de presă ţinute pe 17 ianuarie 2006, Serghei Lavrov, ministrul de externe al Federaţiei Ruse a făcut cîteva declaraţii referitoare la relaţiile cu Republica Moldova. Astfel, Moscova insistă asupra reglementării diferendului transnistrean prin dialog direct între părţi şi solicită “democratizarea Transnistriei şi a Moldovei”. Calificînd ca “unilaterală” adoptarea Legii despre prevederile de bază ale statutului juridic special al Transnistriei, şeful diplomaţiei ruse consideră că unele măsuri ale autorităţilor de la Chişinău duc la tergiversarea reglementării conflictului prin negocieri. Lavrov a reiterat necesitatea readucerii în discuţie a “înţelegerilor comune despre federalizarea Moldovei”.

Moldova în lume

Republica Moldova a achitat o parte din datoriile pe care le avea faţă de Organizaţia Naţiunilor Unite şi a recăpătat dreptul de vot în Adunarea Parlamentară a ONU. Pînă la finele lunii ianuarie Moldova trebuie să achite şi cotizaţia din acest an. Hotărîrea Guvernului nr.54 din 19 ianuarie 2006 conţine date conform cărora, la 1.01.2006, Moldova avea faţă de ONU datorii în suma de peste 96 mii dolari SUA, plus cotizaţia pentru anul 2006, care constituie încă 32 mii dolari SUA, sume care urmează a fi transferate integral în bugetul ONU anul curent. Datoriile Republicii Moldova în diverse organizaţii internaţionale sînt estimate la peste 300 milioane de lei (peste 23 milioane dolari SUA).

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet