Monitoring→Politica→Relaţii externe

Integrare europeană

Şedinţa CNIE

La 10 iulie curent, a avut loc o nouă şedinţă a Comisiei Naţionale de Integrare Europeană (CNIE). Potrivit serviciului de presă al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE), în cadrul şedinţei au fost prezentate rezultatele reuniunii a IX-a a Consiliului de Cooperare UE-Moldova, din 19 iunie, de la Luxemburg; mai multe autorităţi publice au prezentat rezultatele îndeplinirii caietelor de sarcini pentru implementarea Planului de Acţiuni UE-Moldova (PAUEM) în perioada mai-iunie 2007; şi au fost trasate sarcini noi pentru perioada imediat următoare în vederea realizării Planului.

Aceeaşi sursă informează că în cadrul şedinţei CNIE a mai fost discutat şi “raportul Comisiei Europene privind realizarea [PAUEM] pentru perioada iulie 2006-aprilie 2007”. Raportul la care face referinţă comunicatul MAEIE nu este cunoscut opiniei largi, el nefiind dat publicităţii.

Preluarea Preşedinţiei Consiliului UE de către Portugalia

Cu ocazia preluării de către Portugalia a Preşedinţiei Consiliului UE pentru perioada iulie-decembrie 2007, MAEIE a salutat printr-un comunicat acest lucru. Comunicatul arată că pe durata Preşedinţiei portugheze, Moldova va avea următoarele priorităţi în relaţiile sale cu UE: aprofundarea dialogului politic cu UE, finalizarea procedurilor pentru obţinerea Preferinţelor Comerciale Autonome (PCA), extinderea cooperării în sectorul energetic prin implementarea în comun a Strategiei energetice, valorificarea noilor posibilităţi de colaborare cu Banca Europeană de Investiţii pentru dezvoltarea infrastructurii şi iniţierea procedurilor de participare a Moldovei la programele comunitare.

În discursul său de prezentare în Parlamentul European (PE) a programului preşedinţiei portugheze a Consiliului, prim-ministrul portughez, José Sócrates, a adus la cunoştinţa deputaţilor europeni priorităţile ţării sale la cîrma UE pînă în decembrie 2007. Acestea sînt: (1) reforma Tratatelor; (2) modernizarea “economiilor şi societăţilor europene”; şi (3) întărirea rolului UE în lume. În legătură cu a treia prioritate, pe agenda Portugaliei se află: (a) summit-ul UE-Brazilia; (b) summit-ul UE-Africa şi (c) conferinţele euro-mediteraniene (în domeniile migraţiei, energetic, afacerilor externe şi cel economic, financiar şi comercial)^[1].

Priorităţile Portugaliei în domeniul relaţiilor externe ale UE confirmă ipoteza că geografia este cea care determină accentele puse în acest domeniu de statele deţinătoare a Preşedinţiei Consiliului UE. Spre deosebire de Germania cu preocupări speciale pentru “Mitteleuropa”, lăsate în perioada Preşedinţiei sale, oarecum, în umbra unor imperative de moment, inclusiv de anvergură globală, centrul de preocupări ale Preşedinţiei portugheze a fost mutat în zona intereselor sale strategice. Şi pentru aceste schimbări de accente, uneori în detrimentul continuităţii politicilor UE, au fost promovate intens ideile instituirii unei Preşedinţii a Consiliului UE care să dureze mai mult în timp şi a unei funcţii de “ministru de Externe” al UE. Ideile au încăput în textul Constituţiei Europene, document respins de francezi şi olandezi în 2005, şi au fost reluate în discuţiile din cadrul Consiliului European din 21–22 iunie 2007, ajungîndu-se la un compromis de principiu să fie incluse în proiectul unui tratat nou care să reformeze bazele instituţionale ale UE. Acesta urmează să fie negociat în urma Conferinţei Interguvernamentale din iulie şi prezentat sub formă de proiect în octombrie curent.

CCV

Jean Asselborn, viceprim-ministru şi ministru al Afacerilor Externe şi Imigraţiei al Luxemburgului, a declarat în cadrul vizitei sale oficiale în Moldova, din 11–12 iulie, că începînd cu 1 ianuarie 2008 ţara sa va adera la Centrul Comun de Vize (CCV). Amintim că CCV a fost deschis pe 25 aprilie în incinta ambasadei Ungariei la Chişinău şi primeşte din partea cetăţenilor moldoveni solicitări de vize de intrare pe teritoriul Ungariei, Austriei, Sloveniei, Letoniei, Danemarcii şi Islandei. CCV este primul centru de acest fel pus în operabilitate de UE.

Cooperare bilaterală

Republica Moldova — România

Problema cetăţeniei române a fost readusă în discuţie de Kalman Mizsei, Reprezentantul Special al UE pentru Moldova. Acesta a declarat pentru presa din Bucureşti că România ar trebui să restricţioneze procedura de acordare a cetăţeniei române, inclusiv pentru solicitanţii din Republica Moldova. Mizsei a lăsat să se înţeleagă că aceasta este şi poziţia Bruxelles-ului, care ar fi preocupat în mod serios de posibilitatea de extindere a cetăţeniei la o mare parte de cetăţeni din afara UE.

Declaraţia a provocat controverse pe ambele maluri ale Prutului, existînd mai multe opinii potrivit cărora Mizsei a vociferat mai curînd punctul de vedere al autorităţilor de la Chişinău, deranjate de numărul mare de cereri din partea cetăţenilor moldoveni pentru obţinerea cetăţeniei române.

În altă ordine de idei, Mizsei a recomandat României să nu-şi aroge rolul “de frate mai mare” în relaţiile cu Moldova, ci să manifeste mai multă înţelegere şi bună-credinţă faţă de aceasta.

Republica Moldova — Rusia

Şirul de întîlniri, învăluite în mister, dintre Preşedintele Vladimir Voronin şi înalţi oficiali de la Moscova a continuat şi în perioada vizată de această ediţie a jurnalului. La începutul lunii iulie Preşedintele Voronin s-a mai întîlnit o dată cu Iuri Zubakov, secretar adjunct al Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse. După cum era de aşteptat, existînd mai multe precedente, şi de această dată Preşedinţia de la Chişinău a fost foarte laconică în informaţiile difuzate pe marginea problemelor discutate în cadrul acestei întîlniri. În aceste condiţii, speculaţiile privind negocierea în condiţii de secretomanie a unui viitor pentru Transnistria au dreptul la viaţă.

Amintim că doar în luna iunie Vladimir Voronin s-a întîlnit cu înalţi oficiali ruşi de 4 ori: de 3 ori cu omologul său rus, Vladimir Putin: la 10 (Sankt-Peterburg), 22 (Novo-Ogarevo) şi 30 iunie (Rostov-pe-Don), şi o dată cu Iuri Zubakov, pe 15 iunie. Cu o asemenea frecvenţă, întîlnirile dintre părţi au probabil un conţinut mai complex, decît ceea ce se aduce la cunoştinţa publicului larg.

Republica Moldova — Croaţia

La începutul lunii iulie, în Moldova s-a aflat într-o vizită oficială Preşedintele Croaţiei, Stjepan Mesic. În cadrul vizitei sale, Preşedintele croat a avut întrevederi cu mai mulţi demnitari moldoveni, între care: Preşedintele Voronin, speaker-ul Parlamentului Marian Lupu şi prim-ministrul Vasile Tarlev. În urma întîlnirii cu Vladimir Voronin, CCCEC al RM şi Oficiul pentru combaterea spălării banilor pe lîngă Ministerul Finanţelor din Croaţia au semnat un acord de colaborare în domeniul spălării banilor.

Preşedintele croat a menţionat în cadrul întîlnirilor avute că ţara sa este dispusă să sprijine Moldova în efortul ei de integrare europeană, să se alăture CCV şi să intensifice pe multiple planuri raporturile sale cu Chişinăul.

Cooperare multilaterală

Republica Moldova — Consiliul Europei

În perioada vizată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunţat trei hotărîri împotriva Moldovei.

În cauza Flux (nr. 2) c. Moldovei, CEDO a constatat violarea dreptului la libertatea de exprimare. Moldova a fost obligată să plătească reclamantului 278 euro cu titlu de prejudicii materiale, 3000 euro cu titlu de prejudicii morale şi 1800 euro cu titlu de cheltuieli de reprezentare şi orice alte taxe care urmează a fi plătite din aceste sume.

În cea de-a doua cauză Bimer S.A. c. Moldovei, CEDO a constatat încălcarea dreptului la protecţia proprietăţii. Guvernul Moldovei a fost obligat să acorde reclamantului 520 000 euro cu titlu de prejudiciu material.

În cea de-a treia cauză Paladi c. Moldovei, CEDO a constatat aplicarea torturii, îngrădirea drepturilor la libertate şi de a sesiza Curtea. Autorităţile moldovene au fost obligate să plătească reclamantului 2080 euro cu titlu de daune materiale, 15 000 euro cu titlu de daune morale şi 4000 euro cu titlu de costuri şi cheltuieli, şi orice alte taxe care urmează a fi plătite din aceste sume.

Republica Moldova — NATO

Pe 4 iulie, la Bruxelles, a avut loc reuniunea Consiliului Nord-Atlantic NATO în formatul “26 + Moldova”. La reuniune au fost evaluate progresele înregistrate de Chişinău în implementarea Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului (IPAP) Republica Moldova — NATO, evoluţia reformelor în Moldova şi examinate posibilităţile de asistenţă a Alianţei la realizarea Planului. La baza evaluării progresului în implementarea IPAP a stat raportul Misiunii NATO din martie 2007.

Potrivit MAEIE, oficiali NATO a încurajat Moldova să finalizeze procesul creării bazei politico-juridice pentru reformarea sectorului de securitate şi apărare şi au formulat recomandări privind viitorul procesului de implementare a Planului.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet