Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
|
|
e-journal #144 |
Pe 16 septembrie, reprezentantul special al Comisiei Europene la Chişinău, Cesare de Montis a avut o întrevedere cu preşedintele Parlamentului, Mihai Ghimpu, în cadrul căreia a declarat că UE este dispusă să acorde Republicii Moldova sprijinul necesar pentru depăşirea crizei economice, inclusiv prin intervenirea pe lîngă organizaţiile financiare internaţionale. În acelaşi timp, Cesare de Montis s-a pronunţat pentru reluarea negocierilor asupra noului acord Republica Moldova-UE.
De asemenea, Uniunea Europeană şi-a exprimat spijinul faţă de noul guvern prin intermediul Reprezentatul Special al Uniunii Europene la Chişinău, Kalman Miszei, carea dat asigurări că UE va coopera cu noul guvern, partidele politice şi societatea din Moldova indiferent de situaţia politică internă. Totuşi, potrivit lui Miszei, este de preferat atît pentru UE, cît şi pentru Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială să fie depăşită criza politică prin stabilirea unui consens politic necesar pentru evitarea unor noi alegeri parlamentare şi pentru elaborarea planurilor de activitate şi colaborare de lungă durată cu viitorul Guvern.
După accederea la guvernare a Coaliţiei pentru Integrarea Europeană şi trecerea în opoziţie a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, atît autorităţile Republicii Moldova, cît şi cele din România au dat semnale clare pentru dezgheţul în relaţiile bilaterale. Conducerea de la Bucureşti, care susţinuse anterior partidele participante la coaliţie, şi-a reafirmat sprijinul pentru noua guvernare. Totodată, Parlamentul României şi-a exprimat intenţia să instituie, în scurt timp, o Agenţie Naţională pentru Cetăţenie care să faciliteze procesul de redobîndire a cetăţeniei româneşti, precum şi să deschide la Chişinău un Birou Parlamentar pentru “formarea educaţională a copiilor, redobândirea cetăţeniei, modul în care se votează”[1].
Paşi concreţi spre restabilirea relaţiilor moldo-române au fost întreprinse şi la Chişinău. Pe 17 septembrie, preşedintele interimar al Republicii Moldova Mihai Ghimpu a semnat Decretul privind anularea regimului de vize pentru cetăţenii români. În acelaşi timp, candidatul la funcţia de prim-ministru al Republicii Moldova, Vlad Filat a anunţat că după ridicarea regimului de vize pentru cetăţenii români, viitorul guvern va trece la examinarea subiectului privind semnarea acordului privind micul trafic la frontieră şi deschiderea consulatelor româneşti la Cahul şi Bălţi.
Pe 3 septembrie, reprezentantul special al Ministerului Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, A. Nesterenko a expus în cadrul unui briefingRU poziţia oficială a Federaţiei Ruse faţă de situaţia din Republica Moldova. Potrivit oficialului rus, Rusia este dispusă să continue dezvoltarea relaţiilor bilaterale moldo-ruse în principalele domenii de interes reciproc. Reprezentanţii Coaliţiei pentru Integrarea Europeană, de asemenea, şi-au exprimat în repetate rînduri poziţia privind importanţa relaţiilor dintre Moldova şi Federaţia Rusă şi necesitate dezvoltării acestora.
Pe 7 septembrie, şeful delegaţiei Adunării Naţionale a Reprezentanţilor Poporului din China (ARP), membrul Comitetului permanent al ARP, preşedintele Comisiei Juridice a ARP, Hu Kangsheng a avut o întrevedere cu preşedintele în exerciţiu al Moldovei, Vladimir Voronin şi premierul în exerciţiu Zinaida Greceanîi. În timpul întrevederilor, oficialii au discutat despre colaborarea celor doua ţări în domeniul economiei, în timp ce reprezentatul chinez şi-a exprimat interesul conducerii Chinei de consolidarea înţelegerii reciproce şi prieteniei cu Moldova.
Notă ADEPT: Reprezentantul ARP din China nu a avut nicio întrevedere cu vreun reprezentant al Coaliţiei pentru Integrare Europeană sau cu preşedintele Parlamentului R. Moldova, Mihai Ghimpu.
La 17 septembrie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunţat hotărîrea în cauza Manole şi alţii c. Moldovei, constatînd în unanimitate violarea libertăţii de exprimare. Curtea nu s-a expus asupra satisfacţiei echitabile, rezervând această chestiune pentru o hotărâre separată. Potrivit hotărîrii Curţii, Guvernul Moldovei şi compania reclamantă au la dispoziţie 3 luni pentru a depune la Curte observaţii scrise cu privire la acest subiect sau, eventual, pentru a încheia un acord amiabil. (Sursa: www.echr.coe.int, www.lhr.md)
Pe 9 septembrie, Raportorii CoE Josette Durrieu (Franţa, grupul socialist) şi Egidijus Vareikis (Lituania, PPE/CD) au prezentat în cadrul şedinţei Comitetului de Monitorizare al APCE raportul privind implementarea de către Moldova a rezoluţiei 1666 (2009)EN privind funcţionarea instituţiilor democratice. În cadrul raportului, se menţionează că alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie nu au soluţionat criza politică şi instituţională din Republica Moldova şi de aceea APCE îndeamnă atît noua guvernare, cît şi opoziţia să ajungă la un consens în ce priveşte alegerea noului şef de stat, evitînd astfel noi alegeri parlamentare. De asemenea, APCE consideră că în scopul evitării pe viitor a unor crize politice şi instituţionale cu care s-a confruntat Moldova în 2009, noua guvernare ar trebui să adopte unele amendamente constituţionale corespunzătoare. Totodată, Comitetul de Monitorizare îndeamnă autorităţile moldoveneşti să continue implementarea Rezoluţiei 1666 (2009) în strictă corespundere cu recomandările Comisarului Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, Thomas Hammarberg.
2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 |