Monitoring→Politica→Relaţii externe

Republica Moldova — Consiliul Europei

• Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a adoptat o decizie prin care şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu întîrzierea executării depline a hotărîrii Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) din anul 2001 în cazul “Mitropolia Basarabiei contra Guvernului Moldovei”. Deşi Mitropolia Basarabiei a fost înregistrată urmare a deciziei CEDO, Consiliul Europei consideră că autorităţile nu au asigurat executarea integrală a deciziei în partea referitoare la modificarea legislaţiei despre libertatea religioasă, cu scopul neadmiterii violării pe viitor a prevederilor în domeniu ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Comitetul de Miniştri consideră că legislaţia Moldovei continuă să ofere guvernului discreţie în ceea ce priveşte oferirea, suspendarea sau retragerea recunoaşterii cultelor religioase şi recomandă autorităţilor Moldovei să accelereze adoptarea unei noi legi a cultelor, ţinînd cont de concluziile şi recomandările experţilor CE. La finele lunii martie Comitetul de Miniştri se va reuni din nou şi va examina stadiul implementării recomandării sale, ceea ce înseamnă că pînă la acea dată Parlamentul ar trebui să adopte, iar Preşedintele ţării să promulge noua lege a cultelor, care să fie în concordanţă cu recomandările CE în materie.

• De la momentul aderării sale la Consiliul Europei şi începerea examinării cererilor în CEDO, Republica Moldova a fost impusă să achite în calitate de compensaţii materiale şi morale, cheltuieli judiciare peste 345 mii Euro, în 24 de procese judiciare pierdute. Cele mai multe hotărîri au fost pronunţate în anii 2004–2005, majoritatea referindu-se la neexecutarea echitabilă sau termen îndelungat a deciziilor judecătoreşti emise de instanţele naţionale. Surse avizate informează că pînă la acest moment, împotriva Moldovei la CEDO au fost intentate şi comunicate 151 de cauze, circa jumătate referindu-se la neexecutarea hotărîrilor judecătoreşti.

Republica Moldova — Uniunea Europeană

• Republica Moldova a iniţiat negocieri cu Uniunea Europeană în vederea includerii în lista ţărilor beneficiare de Preferinţele Comerciale Autonome ale UE. La negocieri urmează a fi determinate condiţiile generale necesare a fi îndeplinite de RM pentru a putea beneficia de regimul respectiv, precum şi urmează a fi delimitate atribuţiile de eliberare şi gestionare a certificatelor de origine pentru exportul produselor în UE. Regimul comercial al Preferinţelor Comerciale Autonome are un grad sporit de liberalizare în exporturile spre ţările comunităţii europene şi poate fi acordat în mod unilateral de UE.

• Franco Frattini, Comisarul UE pentru justiţie, libertate şi securitate a declarat că Comisia Europeană apreciază înalt nivelul realizării Planului de Acţiuni RM-UE, dialogul în problemele justiţiei şi afacerilor interne. În opinia oficialului european, una din problemele care necesită atenţie sporită din partea autorităţilor Moldovei este problema migraţiei, după soluţionarea căreia se va putea trece la negocierile privind regimul de vize.

Republica Moldova — România

• Mass-media din România anunţă că Ministerul Afacerilor Externe al acestei ţări a elaborat un plan de măsuri cu privire la introducerea regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova, care urmează să fie implementat de la 1 ianuarie 2007. Potrivit planului provizoriu, regimul de vize urmează să fie însoţit de o serie de facilităţi: acordarea vizelor în termen foarte scurt, fără perceperea taxelor consulare, în baza unui număr minim de documente justificative. Pentru studenţi, profesori, participanţi la evenimente culturale, transportatori şi oameni de afaceri vor putea fi eliberate vize pe termen de pînă la un an. Pentru reprezentanţii unor companii mari vizele ar putea fi eliberate pe un termen de pînă la 5 ani.

• Autorităţile României nu au încă o poziţie clară în procesul de obţinere a cetăţeniei române de către cetăţenii Republicii Moldova. Actualmente procedura de acordare a cetăţeniei ţine de competenţa Ministerului Justiţiei, care a acumulat peste 20 de mii de cereri de dobîndire a cetăţeniei, însă foarte mult timp actelor respective nu li se dă curs, solicitanţii aşteptînd mai mult de 3 ani de zile. Argumente clare despre cauza perpetuării acestei situaţii nu au fost enunţate oficial, făcîndu-se doar aluzii la faptul că dobîndirea rapidă a cetăţeniei de către moldoveni ar împiedica România în procesul de aderare a UE, afirmaţii care nu au însă suport juridic.

• Autorităţile de la Chişinău afirmă că modificarea regulilor de comerţ dintre Moldova şi România, în legătură cu aderarea acesteia la Uniunea Europeană şi suspendarea Acordului bilateral cu privire la liberul schimb, nu va avea ca efect reducerea considerabilă a circuitului de mărfuri între ambele ţări. Ministerul economiei şi comerţului consideră că datorită includerii Moldovei în sistemul european GSP-plus, circa 75 la sută din mărfurile moldoveneşti vor putea fi exportate în România în condiţii apropiate de cele stabilite în Acordul de liber schimb. În anul 2005 circuitul de mărfuri între Moldova şi România a constituit peste 340 milioane dolari SUA, în favoarea României fiind înregistrat un sold pozitiv de 140 milioane dolari SUA.

Republica Moldova — Federaţia Rusă

• Serghei Ivanov, ministrul rus al apărării a apreciat că forţele ruse de menţinere a păcii aflate în Transnistria reprezintă un element de echilibru pentru această zonă, în condiţiile în care nici una dintre părţile implicate în criza transnistreană nu şi-a asumat răspunderea. Declaraţia a fost făcută în cadrul lucrărilor Conferinţei de securitate de la Munchen (Germania), care a dezbătut problema ratificării Tratatului Forţelor Convenţionale din Europa.

• Un alt oficial rus, secretarul adjunct al Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse Iurii Zubacov, a declarat că pacificatorii ruşi “îşi exercită cu demnitate misiunea şi trebuie să ne gândim bine asupra necesităţii schimbării formatului, pentru a nu întrece măsura”. Potrivit presei transnistrene, Zubacov a declarat că iniţiativa Chişinăului de a modifica formatul operaţiunii de menţinere a păcii “trebuie examinată cu maximă prudenţă”.

• Autorităţile Moldovei au declarat că vor asigura tranzitul în ţările balcanice a energiei electrice produse de Centrala Hidroelectrică Moldovenească (CHM), cumpărată recent de compania rusească Inter RAO “EĂS Rosii”. Proiectul contractului a fost expediat deja părţii ruse şi conform ministrului industriei şi infrastructurii Vladimir Antosii, partea moldovenească va acorda “ajutor” în procesul de tranzitare a energiei electrice, deoarece CHM nu este înregistrată în organele abilitate ale Moldovei şi nu deţine certificatele necesare pentru conformitate şi declarare vamală a produsului exportat.

Moldova în lume

Republica Moldova şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) au convenit să încheie un acord preliminar de creditare în valoare totală de 117 milioane USD. Thomas Richardson, şeful misiunii FMI, a menţionat că respectivul credit va fi acordat Băncii Naţionale a Moldovei pentru menţinerea balanţei de plăţi şi a rezervelor valutare ale statului, în scopul asigurării stabilităţii macroeconomice. Consiliul de Directori al FMI urmează să ia decizia finală asupra acordului în primăvara anului curent. Se presupune că noul credit al FMI va fi unul cu regim preferenţial, cu o rată a dobânzii de 0,5 la sută, pe un termen de 10 ani şi o perioadă de graţie de 5 ani, transferul în rate al mijloacelor prevăzute fiind precedat de estimarea periodică a realizărilor autorităţilor Moldovei. Reluarea finanţării din partea FMI constituie condiţia principală pentru reluarea colaborării cu alţi finanţatori externi, Guvernul avînd incluse în planurile sale mai multe credite şi granturi care urmează a fi obţinute pînă în anul 2009. Programul anterior cu FMI a fost stopat în anul 2003.
Preşedintele Comisia parlamentare pentru relaţii externe şi integrare europeană a declarat că Republica Moldova nu va participa în cadrul institutului Comunităţii Statelor Independente pentru monitorizarea dezvoltării democratice, consolidării parlamentarismului şi respectării dreptului electoral al cetăţenilor. Acest institut, care se creează pe lîngă Adunarea Interparlamentară a CSI, va avea sarcini similare altor structuri internaţionale specializate în monitorizarea alegerilor, în special cele ale OSCE şi CE. Republica Moldova nu a invitat observatori CSI la alegerile parlamentare şi locale din anul 2005, însă a ratificat în vara anului 2004 Convenţia privind standardele alegerilor democratice, drepturilor şi libertăţilor electorale în statele membre ale Comunităţii Statelor Independente.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet