Monitoring→Politica→Relaţii externe

Integrare europeană

Spania a preluat preşedinţia semestrială a Uniunii Europene

Pe 1 ianuarie, Spania a preluat preşedinţia Uniunii Europene pentru şase luni. Pe 20 ianuarie 2010, prim-ministrul Spaniei José Luis Rodríguez Zapatero a prezentat programul Preşedinţiei spaniole în faţa Parlamentului European. Priorităţile anunţate ale preşedinţiei spaniole sunt:

• aplicarea integrală şi rapidă a Tratatului de la Lisabona;
• relansarea economică şi crearea de locuri de muncă;
• promovarea UE drept un actor global, responsabil şi susţinere;
• consolidarea libertăţilor şi drepturilor omului în cadrul UE (în special privind egalitatea gender şi combaterea violenţei domestice).

Reprezentanţa UE în Moldova şi-a extins împuternicirile

Începînd cu 2010, urmare a prevederilor Tratatului de la Lisabona, UE îşi reformează reprezentanţele sale externeEN. 54 din cele 136 oficii externe a UE, printre care şi Delegaţia UE în Moldova şi-au extins împuternicirile şi vor activa pe viitor drept misiuni de tipul ambasadelor, care vor acţiona din numele întregii UE şi vor prezenta şi promova poziţia comună a a celor 27 state membre ale UE.

Cooperare bilaterală

Republica Moldova — România

A doua jumătate a lunii ianuarie 2010 a fost marcată de evenimente care au impulsionat relaţiile moldo-române şi chiar le-au ridicat la un nivel calitativ nou. Primul dintre acestea a fost prezentarea de către Băsescu a viziunii sale asupra politicii externe a României în noul său mandat. În discursul său din 20 ianuarie, rostit în faţa şefilor misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, Traian Băsescu a declarat că România va continua să susţină aspiraţiile europene ale Republicii Moldova, iar faptul că România şi Republica Moldova sunt legate de “o istorie comună, aceeaşi limbă şi aceeaşi cultură” face ca această suaţinere să devină “proiectul de suflet” al Preşedintelui. În viziunea preşedintelui român pe viitor relaţiile moldo-române se vor baza pe “încredere, solidaritate şi năzuinţe comune”.

La scurt după declaraţiile lui Traian Băsescu, Ministerul Afacerilor Externe a României l-a propus pe Marius Lazurcă pentru postul de ambasador al României la Chişinău, care l-a scurt timp a primit agrementul din partea preşedintelui interimar al Moldovei, Mihai Ghimpu. De asemenea, MAE a creat grupul informal de sprijin a acţiunii europene a Republicii Moldova, la nivelul statelor UE. Din grup fac parte miniştri, secretari de stat şi ambasadori ale statelor UE (Austria, Republica Cehă, Estonia, Germania, Letonia, Lituania, Italia, Marea Britanie, Polonia, Slovacia, Slovenia, Suedia şi Ungaria) şi urmăreşte să susţină parcursul european al Moldovei, atît în cadrul instituţiilor UE, cît şi prin proiecte practice.

Cel de-al doilea eveniment — vizita lui Traian Băsescu în Moldova din 27–28 ianuarie, de altfel prima sa vizită peste hotare după realegerea sa în calitate de preşedinte al României, a fost încă un pas spre consolidarea parteneriatului cu Republica Moldova. În timpul vizitei, preşedintele român a făcut mai multe declaraţii politice, care pot fi rezumate la următoarele:

• Parteneriatul cu România va apropria Republica Moldova de Uniunea Europeană
• Cetăţenii moldoveni trebuie să circule liber în România, iar ulterior si pe teritoriul Uniunii Europene. În acest sens, România va facilita procedura de obţinere a vizelor pentru cetăţenii moldoveni. Va fi anulată cerinţa înaintată către cetăţenii moldoveni de a prezenta dovada a 500 de euro pentru a obţine viza românească; aceştia vor prezenta o declaraţie pe cont propriu. Suplimentar la consultatele de la Cahul şi Bălţi care vor fi deschide în februarie-martie, este preconizată deschiderea a încă două consulate la Ungheni şi eventual la Lipcani.
• România nu va semna Acordul de frontieră cu Republica Moldova, deoarece prin recunoaşterea independenţei Moldovei, România a recunoscut deja graniţele după destrămarea Uniunii Sovietice, dar va semna un acord privind regimul de frontieră.
• Tratatul de bază dintre Republica Moldova şi România nu mai este actual, acesta urmează a fi înlocuit printr-un parteneriat de aderare la Uniunea Europeană; proiectul unui acord de parteneriat moldo-român pentru accelerarea integrării Moldovei în UE se află în procesul de discuţie;
• România va acorda Republicii Moldova un sprijin financiar nerambursabil de 100 milioane de euro pentru proiecte pentru educaţie, modernizarea şcolilor şi a infrastructurii locale. Banii vor fi alocaţi timp de patru ani în patru tranşe anuale.
• Conflictul transnistrean este un impediment pentru aderarea Moldovei la Uniunea Europeană; Uniunea Europeană ar trebui să se implice mai mult în soluţionarea conflictului transnistrean.
• România va soluţiona timp de jumătate de an cererile restante privind redobîndirea cetăţeniei. În vederea accelerării procesului de redobîndire a cetăţeniei, va fi creată o Agenţie Naţională pentru acordarea cetăţeniei, cu sediul la Bucureşti şi vor fi deschise filiale la Iaşi, Galaţi, Suceava, Cluj şi Timişoara. Va fi anulată condiţia pentru solicitanţii de cetăţenie de a deţine domiciliul în România şi de a se programa pentru depunerea dosarului (Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie a fost înfiinţată pe 29 ianuarie de Guvernul României prin Ordonanţă de Urgenţă.

În timpul vizitei, părţile au abordat şi alte subiecte de importanţă majoră pentru interesele naţionale al ambelor state: conectarea infrastructurilor energetice (linia electrică de 110 KW Fălciu-Goteşti şi linia de 400 KW Suceava-Bălţi), de transport-gaze (Drochia-Ungheni-Iaşi) şi feroviară (ajustarea ecartamentului) şi lansarea proiectelor transfrontaliere finanţate de Uniunea Europeană (135 milioane de euro).

Un alt eveniment semnificativ, în special pentru simplii cetăţeni a fost luarea deciziei de comun acord dintre ministrul moldovean al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor şi miniştrii români ai transporturilor şi infrastructurii, şi a turismului de a reduce de două ori preţul biletelor de avion pentru ruta Chişinău-Bucureşti, începînd cu 10 februarie 2010.

Notă ADEPT: Vizita şi declaraţiile lui Băsecu au generat păreri împărţite ale actorilor politici: de la adoraţie din partea Partidului Liberal, simpatie din partea PLDM, bunăvoinţă rezervată din partea PDM şi o critică dură din partea PCRM.

Republica Moldova — Ucraina

Pe 25 ianuarie, la Bruxelles a avut loc cea de-a 8-a reuniune trilaterală RM-Ucraina-UE axată pe problematica de frontieră. Potrivit comunicatului MAEIE. Pe agenda reuniunii s-au aflat subiecte legate de managementul frontierei de stat moldo-ucrainene, în special demarcarea şi securizarea frontierei pe segmentul transnistrean, cooperarea dintre serviciile de control la frontieră şi asistenţa oferită de UE, inclusiv prin activitatea Misiunii UE de asistenţă la frontieră în Republica Moldova şi Ucraina (EUBAM). Autorităţile europene şi-au reconfirmat disponibilitatea de a sprijini, inclusiv şi financiar, securizarea frontierei moldo-ucrainene.

Pe 29 ianuarie, a fost lansat procesul de demarcare al hotarului moldo-ucrainean pe segmentul transnistrean, prin instalarea primului semn intermediar de frontieră în localitatea Velika Kisniţa, raionul Iampol, regiunea Viniţa.

Republica Moldova — Lituania

Pe 26–27 ianuarie, prim-ministrul lituanian, Andrius Kubilius a efectuat o vizită oficială la Chişinău. În declaraţiile sale, prim ministrul lituanian a reconfirmat poziţia Lituaniei de suporter zelos al Moldovei în apropierea acesteia de Uniunea Europeană, şi a concretizat-o prin semnarea împreună cu prim ministrul moldovean, Vlad Filat a unei declaraţii comune privind cooperarea în domeniul integrării europene. Prim-ministrul lituanian a fost însoţit de un grup de oameni de afaceri, care au participat la forumul economic moldo-lituanian. Scopul forumului a fost de a atrage investiţi lituaniene şi de intensificare a relaţiilor comerciale bilaterale în mai multe domenii ale economiei moldoveneşti: construcţii, industria polimerilor, farmaceutică, piese auto, învăţământ, servicii tipografice, tehnologii informaţionale etc.

Republica Moldova — SUA

Relaţiile bilaterale dintre SUA şi Republica Moldova au fost marcate de vizita în SUA a delegaţiei moldoveneşti în frunte cu prim-ministrul moldovean, Vlad Filat. În timpul vizitei, delegaţia moldovenească a avut numeroase întrevederi cu înalţi oficiali ai SUA şi ai organismelor internaţionale:

• Întrevedere cu Joseph Biden, Vicepreşedintele SUA. Oficialul american a declarat că SUA va susţine Republica Moldova pe calea aderării la Uniunea Europeană şi în procesul de edificare a unui stat de drept şi la soluţionarea conflictului transnistrean în formatul 5+2. Anterior, în timpul unei vizite la Bucureşti, din 22 octombrie 2009, Joe Biden şi-a exprimat dorinţa ca Republica Moldova să-şi continue paşii spre democratizare şi reforme economice, inclusiv cu suportul României, şi să fie integrate în structurile euroatlantice cînd vor fi pregătite.
• Întrevedere cu Hillary Clinton, Secretarul de Stat al SUA. În timpul întrevederii cu Vlad Filat, Hillary Clinton a dat asigurări că va aborda subiectul apropierii R. Moldova de Uniunea Europeană cu responsabili pentru relaţii externe ai Uniunii Europene. Vlad Filat şi Hillary Clinton au semnat o Declaraţie comună a Guvernelor Statelor Unite ale Americii şi Republicii Moldova cu privire la intensificarea cooperării bilaterale.
• Întrevedere cu Ban Ki-Moon, Secretar General al ONU, în timpul căreia Vlad Filat a declarat că Republica Moldova şi-a înaintat candidatura pentru a obţine statutul de membru al Consiliului ONU pentru Drepturile omului pentru perioada 2010–2013.
• Vizită la Corporaţia “Provocările Mileniului” (CPM), unde a fost semnat Acordul de asistenţă nerambursabilă în valoare de 262 mln. de dolari SUA de finanţare a Programului “Compact”. Programul prevede implementarea unor proiecte investioţinale în domeniul infrastructurii de irigare, reabilitarea drumurilor şi agriculturii de valoare înaltă.
• Vizită la FMI, în timpul căreia prim-ministrul Vlad Filat a prezentat realizările Guvernului şi a solicitat suportul FMI în identificarea soluţiilor pentru acordarea asistenţei sociale compensative păturilor social-vulnerabile ca urmare a ultimelor majorări la serviciile publice.
• Întrevedere cu Robert B. Zoellick, Preşedintele Băncii Mondiale. Pe agenda discuţiilor s-au aflat asistenţa pe care o poate oferi BM în domeniul TIC şi posibilităţile de susţinere a sistemului compensativ pentru păturilor socialmente vulnerabile, afectate de ultimele majorări a tarifelor la serviciile comunale. Vlad Filat a solicitat şi includerea Republicii Moldova în Iniţiativa de Transformare a Guvernării, dar şi asistenţă în organizarea Grupului de Lucru Consultativ, care va avea loc în martie, 2010 la Bruxelles.
• Întrevedere cu Lawrence Spinelli, Preşedinte interimar al Agenţiei guvernamentale “Overseas Private Investment Corporation” (OPIC). Scopul întrevederii a fost atragerea investiţiilor americane în Republica Moldova şi intensificarea cooperării comerciale bilaterale.
• Întrevedere cu Richard Morningstar, Reprezentantul Special al Secretarului de Stat pentru problematica energetică în spaţiul euroasiatic, şi Jonathan Elkind, Adjunctul principal al Asistentului Secretarului pentru Energie. Discuţiile au vizat situaţia în domeniul energetic şi a securităţii energetice a Republicii Moldova şi s-au axat pe identificarea de alternative pentru reducerea dependenţei energetice a Moldovei.
• Vizita în Carolina de Nord, unde Vlad Filat şi vice-guvernatorul Walter P.Dalton au semnat un Memorandum de cooperare dintre Republica Moldova şi Carolina de Nord pentru 5 ani.
• Vizita la German Marshall Fund (GMF) şi la Institutul Republican Internaţional (IRI). Discuţiile s-au axat pe situaţia din Republica Moldova şi modalităţile de susţinere a Moldovei pe calea dezvoltării democratice de către cele două organizaţii.
• Masa rotundă cu oameni de afaceri din domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicare (TIC), la care a fost făcută o prezentare a domeniului TIC din Republica Moldova şi a oportunităţile de investire în domeniul TIC moldovenesc.
• Audiere în cadrul Comisiei Helsinki a Congresului SUA, în care a fost abordat subiectul respectării drepturilor şi libertăţilor omului în Moldova, inclusiv cel al respectării libertăţii religioase, încălcat în timpul incidentului din 13 decembrie 2009 cînd simbolurile evreieşti au fost distruse de un grup de creştin ortodocşi. Vlad Filat a dat asigurări că “legislaţia în domeniu va fi înăsprită”.

Notă ADEPT: Ancheta deschisă în cazul preotului Anatol Cibric, care a organizat manifestaţia de vandalizare a simbolurilor evreieşti, a fost închisă. Acesta a fost condamnat pentru ofensă adusă sentimentelor religioase şi profanarea obiectelor de cult în baza articolului 54, al. 5 din Codul Contravenţiilor şi i s-a aplicat o amendă administrativă de 600 de lei.

Cooperare multilaterală

Republica Moldova — Consiliul Europei

Decizii ale CtEDO

În luna ianuarie, Curtea pronunţat decizia sa în cauzele Pădureţ c. Moldovei, Răilean c Moldovei, Bucuria c. Moldovei, cu privire la satisfacţia echitabilă în cauza Avramenko c. Moldovei. În cauza Pădureţ c Moldovei, Curtea a constatat violarea dreptului de a nu fi supus tratamentelor şi/sau pedepselor inumane şi degradante, în cauza Răilean c. Moldovei — violarea dreptului la viaţă şi în cauza Bucuria c. Moldovei — violarea dreptului la un proces echitabil. Valoarea totală a despăgubirilor pe care Guvernul Republicii Moldova urmează să le achite în aceste cauze însumează 60,150 euro.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet