Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a emis o nouă hotărîre, a 24-a la număr, de condamnare a Republicii Moldova. Această decizie este luată repetat pe un caz asupra căruia ţara noastră a mai fost deja sancţionată la începutul anului curent, însă autorităţile şi în continuare nu au executat decizia judecătorească în privinţa retrocedării reclamantului Serghei Popov a imobilului naţionalizat în anul 1941, conform deciziei judecătoreşti definitive din anul 1997. Prima dată CEDO a condamnat Republica Moldova la plata despăgubirii în mărime de 6000 euro, iar prin hotărîrea recentă, despăgubirea a fost deja majorată la 7000 euro.
Observatorii la alegerile locale din 27 noiembrie şi 11 decembrie 2005 din partea Congresului Puterilor Locale si Regionale ale Consiliului Europei (CPLRCE) recomandă revizuirea legislaţiei electorale. În special, ei recomandă stabilirea unui consens politic referitor la necesitatea reducerii sau anulării pragului de participare la alegeri, deoarece, chiar dacă alegerile au fost libere şi corecte, ele nu au fost validate din cauza absenteismului populaţiei.
Comitetul de Miniştri al CE a aprobat un răspuns la recomandarea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei “Despre executarea obligaţiilor Federaţiei Ruse”. În documentul respectiv, la capitolul executării obligaţiilor în raport cu ţările din regiune, Comitetul de Miniştri a fost solidar cu poziţia APCE, insistînd la îndeplinirea de către Rusia a angajamentelor sale, în special a celor referitoare la evacuarea trupelor de pe teritoriul Republicii Moldova. De asemenea, Comitetul de Miniştri a chemat Federaţia Rusă să întreprindă măsurile necesare pentru eliberarea deţinuţilor politici Tudor Petrov-Popa şi Andrei Ivanţoc, conform deciziei CEDO în materie.
Republica Moldova — Uniunea Europeană
Uniunea Europeană a adoptat o decizie de anulare a restricţiilor de intrare în ţările-membre ale UE faţă de opt persoane oficiale din Transnistria, restricţii stabilite în anul 2004 pentru împiedicarea activităţii şcolilor moldoveneşti. În prezent rămîn în vigoare restricţiile pentru două oficialităţi din oraşul Rîbniţa implicate în acţiunile împotriva şcolilor moldoveneşti, precum şi cele stabilite pentru 17 reprezentanţi ai conducerii autoproclamatei republici, pe care UE îi consideră responsabili de împiedicarea reglementării paşnice a conflictului în regiune.
La începutul anului viitor în Moldova urmează să sosească un grup de experţi ai Comisiei Europene care vor evalua starea sectorului electroenergetic al republicii şi posibilităţile de interconexiune energetică a Moldovei cu sistemele energetice ale ţărilor vecine: România şi Ucraina. Experţii Comisiei Europene urmează să examineze starea liniilor de înaltă tensiune Bălţi-Suceava şi Goteşti-Fălciu, precum şi să estimeze posibilităţile de construcţie a liniei de înaltă tensiune de 330 KV Bălţi-Novodnestrovsk (Ucraina), prin care Moldova doreşte să majoreze capacitatea de import a energiei electrice din Ucraina.
Republica Moldova — OSCE
Ministrul moldovean al Afacerilor Externe şi Integrării Europene a declarat că poziţia Rusiei la summitul OSCE de la Ljubljana “prejudiciază autoritatea şi imaginea organizaţiei”. Exprimîndu-şi regretul în legătură cu eşecul adoptării unei declaraţii despre Moldova, Andrei Stratan a afirmat că democratizarea şi demilitarizarea regiunii transnistrene sînt condiţii indispensabile pentru soluţionarea problemei şi de aceea trupele ruse trebuie să fie evacuate necondiţionat. În context, şeful diplomaţiei moldoveneşti a cerut organizarea unei inspecţii internaţionale a depozitelor de muniţii ruse aflate pe teritoriul de est al Republicii Moldova şi monitorizarea complexului militar-industrial din regiunea transnistreană.
Regretul în legătură cu eşecul adoptării la summitul OSCE a unui document referitor la Moldova a fost exprimat de UE, NATO, SUA şi România. Delegaţiile Marii Britanii, Finlandei, Ungariei, Sloveniei, Ţărilor Baltice, Azerbaidjanului, Bulgariei, Danemarcei, Islandei şi Suediei au susţinut poziţia Chişinăului în problema transnistreană. Discursul delegaţiei Ucrainei nu a abordat tema prezenţei militare ilegale a Rusiei pe teritoriul Republicii Moldova.
Republica Moldova — România
În cadrul vizitei întreprinse în capitala României cu ocazia lansării festivalului vinului moldovenesc, Vladimir Voronin a discutat cu Traian Băsescu mai multe aspecte ale colaborării bilaterale şi pe plan internaţional. Teme aparte a discuţiilor au constituit reglementarea conflictului transnistrean, instituirea monitorizării internaţionale a frontierei moldo-ucrainene, reluarea tratativelor în problema transnistreană în format extins. Părţile au căzut de acord că acţiunile întreprinse în domeniu încă “nu s-au soldat cu progrese vădite”. Băsescu l-a asigurat pe Voronin de sprijinul integral al României, inclusiv în soluţionarea dificultăţilor legate de creşterea excesivă a preţurilor la gaze şi energia electrică.
Exporturile de vinuri ale Republicii Moldova în România au crescut de cca 3 ori în anul 2005 faţă de perioada similară de anul trecut. În primele zece luni în România au fost efectuate livrări de cca 900 mii USD (în anul 2004 livrările au constituit cca 295 mii USD). Autorităţile Moldovei speră ca în următorii doi ani să majoreze considerabil exportul de vinuri în ţara vecină, astfel ca ea să ocupe al doilea loc după Federaţia Rusă în lista importatorilor de vinuri moldoveneşti.
Republica Moldova — Federaţia Rusă
Federaţia Rusă consideră “ilegală şi contraproductivă” corelarea ratificării Tratatului adaptat privind Forţele Armate Convenţionale în Europa cu îndeplinirea angajamentelor asumate de Rusia la summitul OSCE de la Istambul (1999). În opinia unor oficiali ai departamentului rus de externe, înţelegerile ruso-georgiene şi ruso-moldoveneşti cu privire la evacuarea muniţiilor şi retragerea bazelor militare ruseşti de pe teritoriul acestor ţări “au caracter bilateral şi nu generează nici un fel de obligaţiuni din partea Rusiei faţă de ţările terţe”.
Republica Moldova va susţine aderarea Ucrainei la Organizaţia Mondială a Comerţului, în timp ce negocierile cu Federaţia Rusă “vor fi continuate”. Oficialii de la Ministerul Economiei şi Comerţului au declarat că Republica Moldova negociază activ cu Federaţia Rusă, consultările fiind purtate “pe probleme de ordin comercial-economic”, în special, referitoare la “perceperea taxelor indirecte la export după principiul ţării de destinaţie”.
Autorităţile ruseşti sînt decise să majoreze preţul la gazele naturale livrate Moldovei. Deşi nu este stabilit încă un preţ final, în cadrul vizitei efectuate de delegaţia guvernamentală moldovenească la Moscova s-a convenit că preţul va fi adaptat celui mediu european, ceea ce ar însemna o creştere dublă faţă de cel practicat în prezent. În calitate de motive oficiale ale majorării sînt invocate pretexte “de ordin economic”, însă majoritatea experţilor şi opinia publică este convinsă de existenţa componentei politice a măsurii preconizate. Între timp, se pare că autorităţile Moldovei au solicitat unor organisme internaţionale sprijin pentru diminuarea impactului aplicării noilor preţuri la resurse energetice şi în calitate de răspuns, reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) au declarat că este posibilă acordarea unor ajutoare financiare Moldovei. Aceste ajutoare ar putea fi cordate Băncii Naţionale a Moldovei, dar numai după o analiză a balanţei comerciale şi de plăţi.
Moldova în lume
În cadrul interviului acordat unei publicaţii de la Chişinău, Claudia Nolte, autoarea unei rezoluţii referitoare la Republica Moldova adoptată în unanimitate de Bundestagul german în anul 2004 şi cu rezonanţă pozitivă pe plan european, a făcut o serie de aprecieri referitoare la situaţia din ţara noastră. În opinia deputatului german, democraţia în Moldova nu este încă “veritabilă”, deoarece libertăţile fundamentale şi independenţa justiţiei nu sînt asigurate pe deplin, independenţa mass-mediei publice este doar formală, iar cultura democratică are un nivel insuficient. Nolte vede soluţionarea problemelor Moldovei prin restructurarea şi modernizarea serviciilor publice, educarea unei noi generaţii de politicieni care să se conducă de regulile democraţiei acceptate de europeni.