Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Politica→Relaţii externe

Relaţii externe în perioada 17 februarie – 4 martie 2007

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #90 |

Republica Moldova — Consiliul Europei

Potrivit Organizaţiei “Juriştii pentru Drepturile Omului”, la 27 februarie 2007, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a mai pronunţat două hotărîri împotriva Moldovei. Autorităţile de la Chişinău sînt condamnate pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil, libertatea de gîndire, conştiinţă şi religie, dreptul la protecţia proprietăţii şi la interzicerea discriminării:

Într-o declaraţie a lui Vladimir Ristovski, reprezentant special al Secretarului General al Consiliului Europei (CoE) la Chişinău, se arată că în contextul alegerilor locale apropiate pentru posturile Antena C şi Euro TV trebuie să fie găsită o soluţie adecvată care ar asigura o politică editorială independentă şi funcţionare autonomă. Potrivit lui, procesul de reorganizare a celor două posturi audiovizuale nu trebuie să afecteze dreptul fundamental la libertatea de exprimare şi informare, astfel ca publicul să nu fie privat de surse alternative de informare. În context, Ristovski îşi exprimă convingerea că autorităţile judecătoreşti vor răspunde în modul corespunzător prin aplicarea deplină a principiului supremaţiei legii în ceea ce priveşte legalitatea deciziei Consiliului Municipal Chişinău privind reorganizarea serviciilor publice locale de difuziune.

Republica Moldova — Uniunea Europeană

2 ani de la semnarea PAUEM

Cu prilejul împlinirii, la 22 februarie 2007, a doi ani de la semnarea Planului de Acţiuni UE-Moldova (PAUEM), ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova, Andrei Stratan, a ţinut o conferinţă de presă în cadrul căruia a făcut bilanţul procesului de implementare a Planului. Potrivit lui, Moldova s-ar afla “pe ultima sută de metri” în implementarea documentului în cauză, cea mai mare parte a acestuia fiind deja îndeplinită.

Printre cele mai semnificative realizări, ministrul Stratan a menţionat: obţinerea de către Moldova a calităţii de membru cu drepturi depline al Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (PCESE); aderarea la CEFTA; abolirea pedepsei cu moartea; reforma Codului electoral; adoptarea noului Cod al audiovizualului; cooperarea cu societatea civilă etc. Pe de altă parte, s-au subliniat şi principalele carenţe în realizarea Planului. Acestea ţin în general de transpunerea în viaţă a reformelor şi legilor adoptate. Ministrul Stratan a menţionat în context că deficienţele existente vor constitui obiectul unor preocupări serioase ale Guvernului pe parcursul anului 2007, care a aprobat la 3 februarie un plan de acţiuni în acest sens. Potrivit lui, pentru fiecare minister a fost elaborat un caiet de sarcini care se referă la cele mai importante acţiuni care trebuie realizate în 2007.

Generalizînd acţiunile prioritare pentru anul 2007, şeful diplomaţiei moldoveneşti a relevat că printre acestea se regăsesc: diversificarea continuă a dialogului politic cu statele membre şi instituţiile UE; obţinerea preferinţelor comerciale autonome; lansarea implementării Strategiei de comunicare şi informare pentru integrarea europeană; extinderea mandatului misiunii UE la frontiera moldo-ucraineană (EUBAM) etc. În urma implementării PAUEM, a arătat Stratan, Moldova va dori să semneze cu UE un document similar celor care ghidează actualmente cursul relaţiilor dintre UE şi statele din Balcanii de Vest. În cazul de faţă, va conta mai puţin denumirea documentului, important fiind ca acesta să ofere aceleaşi perspective acordate ţărilor candidate la integrarea în UE.

În ceea ce priveşte deschiderea Centrului european comun pentru acordarea vizelor de intrare pe teritoriul UE, ministrul Stratan a reiterat că acesta va fi deschis în aprilie 2007 în cadrul misiunii diplomatice a Ungariei, iniţial şi cu participarea Austriei şi Sloveniei. Danemarca, Estonia, Italia şi Letonia şi-au arătat şi ele disponibilitatea de a participa la activitatea centrului. Ministrul Stratan a precizat că la început centrul va acorda vize doar pentru Ungaria, Austria şi Slovenia, în termene mai restrînse şi operînd formalităţi mai simple. Referindu-se la iniţiativa României de a înfiinţa şi coordona un centru similar, şeful diplomaţiei moldoveneşti a spus că nu este cazul lansării unor competiţii politice în deschiderea unor asemenea centre şi că “orice dorinţă de a crea ceva în Republica Moldova ar trebui consultată cu autorităţile de la Chişinău, înainte de aborda subiectele corespunzătoare la Bruxelles sau alte capitale europene”. Potrivit unui comunicat al Delegaţiei Comisiei Europene la Chişinău, iniţiativa României “ar trebui coordonat[ă] îndeaproape cu iniţiativa Ungariei”.

Aceeaşi sursă arată că Centrul comun de solicitare a vizelor va procesa cel puţin 10 mii de solicitări de viză pe an. Solicitările de vize de tranzit, tranzit de aeroport, precum şi cele de şedere de scurtă durată vor fi colectate şi trimise spre procesare consulatelor cel puţin o dată pe săptămînă. Potrivit reprezentanţei diplomatice a UE, solicitanţii de viză vor prezenta copia solicitării şi a documentelor necesare şi un card reutilizabil cu informaţia de bază despre solicitant şi cerere. Cardul va conţine şi fotografia solicitantului, iar ulterior şi amprentele digitate ale acestuia.

Reuniunea Troikăi UE-Moldova la Berlin

La 27 februarie 2007, la Berlin, a avut loc reuniunea Troikăi UE-Moldova. Din partea UE, la reuniune au participat Michael Schäfer, director politic al MAE al Germaniei; Helga Schmid, şefă a Direcţiei politice a Secretariatului Consiliului; Lars-Erik Lundin, director politic adjunct al Comisiei UE; şi Vasco Bramao Ramos, director politic al MAE al Portugaliei. Moldova a fost reprezentată la întîlnire de: Valeriu Ostalep, viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene; Ion Stavilă, viceministru al Reintegrării; şi Igor Corman, ambasador al Moldovei în Germania.

Potrivit serviciului de presă al MAEIE, discuţiile s-au axat pe cinci direcţii de bază: reformele interne în Moldova; conflictul transnistrean; EUBAM; conflictele îngheţate şi cooperarea la Marea Neagră. De un grad sporit de atenţie s-a bucurat problema viitoarelor relaţii dintre UE şi Moldova după expirarea termenului de implementare a PAUEM. În context, oficialii UE au subliniat importanţa pe care o are implementarea eficientă a prevederilor PAUEM ca bază pentru continuarea discuţiilor despre relaţiile viitoare dintre cele două Părţi, au exprimat disponibilitatea UE de a prelungi pentru un termen de doi ani mandatul EUBAM, precum şi interesul pe care îl are UE pentru sprijinirea unor proiecte în cadrul cooperării la Marea Neagră.

Inaugurarea Centrului “Pro Europa” la Cahul

La 20 februarie curent, cu sprijinul Reprezentanţei din Moldova a Fundaţiei Eurasia şi MAEIE, în incinta Universităţii de Stat “B.P. Haşdeu” din Cahul, a fost inaugurat primul Centru interactiv “Pro Europa”. Centrul îşi propune drept scop să furnizeze informaţii despre UE, Politica Europeană de Vecinătate (PEV), implementarea PAUEM şi despre procesul de integrare europeană a Moldovei. Preşedintele Vladimir Voronin, prezent la inaugurarea centrului, a reiterat că procesul de integrare a Republicii Moldova este ireversibil şi a subliniat că prin deschiderea acestui centru, procesul menţionat se va răsfrînge pe întreg teritoriul ţării. Deschiderea unui centru similar este preconizată şi în mun. Bălţi.

Republica Moldova — România

În perioada de referinţă, relaţiile bilaterale moldo-române au fost marcate de tensiuni apărute pe marginea unei decizii luate, la 20 februarie 2007, de Curtea de Apel Bucureşti şi a vizitei în Moldova a reprezentanţilor Comunităţii Moldovenilor din România (CMR)[1].

În urma unei cereri formulate de Sorin Alexianu, fiul fostului guvernator al Transnistriei, Curtea de Apel Bucureşti a conchis că Ion Antonescu nu este vinovat de toate acuzaţiile care au dus la condamnarea sa la moarte şi că războiul de eliberare a Basarabiei şi Bucovinei a fost legitim pînă la înlăturarea iminenţei pericolului militar sovietic. În legătură cu această decizie, MAEIE şi-a exprimat printr-un comunicat oficial îngrijorarea pentru reabilitarea acţiunilor mareşalului Antonescu din perioada celui de-al doilea război mondial şi pentru recunoaşterea drept legitimă a “ocupării de către România a teritoriului RSSM şi a Bucovinei de Nord”. MAEIE declară, de asemenea, în comunicat că “această decizie a fost receptată cu indignare de întreaga societate moldovenească” şi că provoacă uimire “capacitatea justiţiei române de a crea temeiuri juridice pentru reabilitare în cazuri ce sînt considerate în mod univoc de către întreaga comunitate internaţională drept invazie, agresiune şi ocupaţie” a teritoriului actualei Republici Moldova din 22 iunie 1941 pînă în 24 august 1944. În disonanţă însă cu diagnosticul MAEIE, care face trimitere la atitudinea “întregii comunităţi internaţionale”, se plasează comunitatea academică care interpretează în mod neunivoc evenimentele din perioada menţionată în declaraţia MAEIE.

Discuţii controversate pe ambele maluri ale Prutului a lăsat în urma ei şi vizita la Chişinău, din 22–23 februarie 2007, a reprezentanţilor CMR. După vizita la Parlament, aceştia au avut o întîlnire cu Preşedintele Vladimir Voronin, iar mai tîrziu s-au produs într-o emisiune televizată transmisă de TV Moldova 1. Potrivit şefului statului, care a oferit MOLDPRES un interviu amplu pe marginea întîlnirii sale cu reprezentanţii CMR, în cadrul acesteia s-a discutat despre Moldova — “Patri[a] comună […] moştenit[ă] de la […] Dragoş şi de la Ştefan cel Mare”, despre cultura moldovenească şi despre tradiţia “statalităţii moldovenilor pe care o continuă actuala Republică Moldova”. În opinia lui Voronin, faptul că legislaţia românească nu trece moldovenii printre minorităţile naţionale din România este “principalul obstacol pentru legalizarea moldovenilor şi a culturii lor în România”, aceştia constituind “o populaţie de circa 10 milioane de persoane, care locuiesc în Moldova românească”. Voronin a mai menţionat pentru MOLDPRES că autorităţile de la Chişinău sînt dispuse să contribuie la deschiderea în România a unei “Case a culturii moldoveneşti” şi să examineze propunerea reprezentanţilor CMR de a se acorda, în regim facilitar, cetăţenia Republicii Moldova moldovenilor din România. Cetăţenia moldovenească s-ar putea constitui, în opinia lui Voronin, într-un sprijin juridic serios pentru “moldovenii români în apărarea identităţii lor”. Mai mulţi observatori sînt de părerea că afirmaţiile şefului statului ar putea fi o reacţie la existenţa numărului mare de cetăţeni moldoveni care solicită şi cetăţenia română.

În urma dezbaterilor în contradictoriu de pe ambele maluri ale Prutului provocate de vizita reprezentanţilor CMR la Chişinău, această organizaţie şi-a anunţat, printr-un comunicat oficial, intenţia de a se autodizolva, pentru ca “anumite grupuri de interese” să nu folosească CMR drept instrument politic în măsură să afecteze relaţiile dintre cele două state.

Republica Moldova — Federaţia Rusă

Relaţiile Moldovei cu Federaţia Rusă continuă să cantoneze într-un cadru marcat de suspiciuni şi obiecţii reciproce. După ce în prima jumătate a lunii februarie 2007 un oficial important al Ministerului rus de Externe îşi exprima îngrijorarea în legătură cu neacreditarea unor diplomaţi ruşi la Chişinău, spre sfîrşitul acestei luni a venit rîndul Chişinăului să-şi exprime printr-un comunicat oficial nedumerirea şi suspiciunea vizavi de imparţialitatea şi constructivismul Rusiei în calitatea sa de mediator în procesul de reglementare a conflictului transnistrean. Avînd această calitate, consideră Chişinăul, instituţiile de stat ale Federaţiei Ruse ar trebui să aibă reţinere faţă de utilizarea calificativelor de “preşedinte” sau “ministru al afacerilor externe” pentru reprezentanţii Transnistriei. Asemenea calificative au fost folosite într-un comunicat de presă al MAE al Federaţiei Ruse, care informează despre întîlnirea pe care a avut-o recent ministrul rus de Externe, S. Lavrov, cu liderul regimului separatist de la Tiraspol, I. Smirnov.

Potrivit lui Mihai Pop, ministru al Finanţelor, citat de BASA-press, bugetul de stat al Republicii Moldova ratează lunar venituri în mărime de 40–50 mln de lei din cauza stopării exporturilor de vinuri în Federaţia Rusă. Pentru întreg anul 2006 pierderile la buget din această cauză s-ar ridica la 400 mln lei.

Republica Moldova — Suedia

Mats Aberg, ambasador al Suediei în Moldova, cu sediul la Bucureşti, a anunţat în cadrul întrevederii sale cu Marian Lupu, preşedinte al Parlamentului moldovean, că ţara sa va adopta în curînd o nouă strategie de cooperare cu Moldova, în vederea intensificării relaţiilor bilaterale şi susţinerii aspiraţiilor de integrare europeană ale Chişinăului. Potrivit Serviciului de presă al Parlamentului, diplomatul suedez a relevat că noua strategie va viza susţinerea reformelor, îmbunătăţirea practicilor de bună guvernare şi asistenţă pentru dezvoltarea regiunilor ţării şi pentru asigurarea securităţii energetice a Moldovei. Se prevede că pentru realizarea strategiei menţionate Suedia va acorda Moldovei în decursul următorilor 3 ani asistenţă în valoare de circa 11 mln euro anual.

Republica Moldova — Azerbaidjan

În perioada de referinţă, în capitala Azerbaidjanului, Baku, a avut loc cea de-a doua şedinţă plenară a Comisiei interguvernamentale moldo-azere pentru colaborare economică. În cadrul acesteia, Părţile au semnat şase acorduri bilaterale. Acordurile interguvernamentale vizează domeniile protecţiei mediului, migraţiei, precum şi al geodeziei, cartografiei şi cadastrului, iar cele interdepartamentale au fost semnate în domeniile sănătăţii şi ştiinţelor medicale, al finanţelor publice şi cel al statisticii.

În cadrul reuniunii, oficialii moldoveni au relevat interesul Chişinăului de a participa la proiectul Nabucco şi au cerut suportul Azerbaidjanului în acest sens. Proiectul Nabucco prevede construcţia unei conducte de gaze naturale prin care vor fi transportate gazele din Asia Mijlocie şi regiunea caspică spre Europa. Darea în exploatare a conductei este preconizată pentru 2011. Partea moldoveană a invitat, de asemenea, Azerbaidjanul să participe la un tender internaţional privind lucrările de prospecţiune a rezervelor de petrol şi gaze din Moldova care urmează să fie anunţat în timpul apropiat.

  1. ↑ A nu se confunda abrevierea CMR utilizată în text, cu abrevierea omonimă CMR folosită pentru prescurtarea denumirii Consiliului Mondial Român.
1–16 februarie 2007 5–18 martie 2007