Monitoring→Politica→Relaţii externe

Integrare Europeană

Consiliul European aprobă o declaraţie privind Parteneriatul Estic

La 20 martie 2009, Consiliul European de la Bruxelles a adoptat o declaraţie privind Parteneriatul Estic, care se conţine în Concluziile Preşedinţiei în urma Consiliului European de la Bruxelles. Declaraţia scoate în evidenţă următoare:

1. UE are un interes major în dezvoltarea unor relaţii mai strînse cu partenerii săi estici — Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina, prin acordarea perspectivei de asociere politică şi integrare economică cu UE;
2. Parteneriatul estic va fi guvernat de principiile implicării comune, al diferenţierii şi al condiţionalităţii. Valorile precum democraţia, statul de drept, respectarea drepturilor omului, precum şi principiile economiei de piaţă, dezvoltării durabile şi bunei guvernări vor sta la baza Parteneriatului Estic;
3. Parteneriatul va acorda un suport financiar de 600 mln euro pînă în 2013; la sporirea acestei sume se va ţine cont de resursele disponibile în baza cadrului financiar multianual, inclusiv de marjele adecvate;
4. Semnarea unor noi acorduri de asociere cu UE, care ar include acorduri de liber schimb consolidate şi globale, se va face cu acei parteneri care au înregistrat suficiente progrese în direcţia respectării principiilor economiei de piaţă şi a valorilor democratice şi care sunt dispuşi şi capabili să respecte angajamentele prevăzute în acorduri;
5. Parteneriatul estic va promova mobilitatea cetăţenilor şi va lua măsuri pentru o liberalizare deplină a regimului vizelor ca obiectiv pe termen lung pentru diferitele ţări partenere, şi de la caz la caz, cu condiţia instituirii condiţiilor pentru o mobilitate bine gestionată şi sigură.
6. Parteneriatul estic va contribui la consolidarea cooperării în domeniul securităţii energetice a tuturor participanţilor, în ceea ce priveşte tranzitul de energie şi aprovizionarea cu energie pe termen lung.

Declaraţia nu menţionează nimic despre acordarea unei perspective europene clare statelor participante.

Parteneriatul Estic urmează a fi lansat la 7 mai 2009, în cadrul unui summit organizat special cu această ocazie.

EUBAM face public raportul său de activitate pentru anul 2008

La 26 martie 2009, Misiunea de Asistenţă la Frontieră a Uniunii Europene (EUBAM) a făcut public raportul de activitate pentru anul 2008EN. Potrivit raportului, Curtea Europeană de Auditorilor care a examinat eficienţa suportului UE în domeniul libertăţii, securităţii şi justiţiei în Moldova, Ucraina şi Belarus, a constatat că EUBAM a contribuit considerabil la edificarea capacităţii serviciilor de frontieră şi vamale moldoveneşti şi ucrainene.

Reuniunea Troicii COEST Uniunea Europeană — Republica Moldova (Grupul de lucru al Consiliului UE pentru Relaţii cu Europa de Est si Asia Centrală)

La 25 martie, la Bruxelles, delegaţia moldovenească în frunte cu Valeriu Ostalep, vice-ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene a participat la Reuniunea Troicii COEST UE-RM. În timpul întrevederii, au fost abordate subiecte legate de: desfăşurarea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova; ultimele evoluţii în procesul de soluţionare a diferendului transnistrean, viitorul relaţiilor UE-RM şi negocierea noului acord moldo-comunitar.

În timpul vizitei, delegaţia moldovenească s-a întîlnit cu Hugues Mingarelli, Director adjunct al DG RELEX, Comisia Europeană şi cu cercetătorii ştiinţifici — Michael Emerson, Cercetător Superior Ştiinţific, Centrul de Studii Politice Europene (CEPS — Center for European Policy Studies), şi Antonio Missiroli, Director de Studii, Centrul pentru Politici Europene (EPC — European Policy Center). (potrivit comunicatului MAEIE)

MAEIE lansează Buletinul Informativ privind Parteneriatul de Mobilitate RM — UE

Pe 27 martie, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a lansat, în versiune electronică, primul număr al Buletinului Informativ cu privire la Parteneriatul de Mobilitate Republica Moldova — Uniunea Europeană.

Buletinul prezintă un scurt istoric al negocierilor pe marginea Planului de Mobilitate RM-UE, mecanismul de monitorizare a implementării, evoluţiile în implementarea Parteneriatului de Mobilitate şi evenimentele preconizate pentru perioada imediat următoare.

În viitoarele ediţii, buletinul va oferi informaţii despre implementarea proiectelor din cadrul Parteneriatului de Activitate orientate spre:

1. Consolidarea relaţiilor cu diaspora moldovenească;
2. Promovarea returului şi reintegrării migranţilor moldoveni;
3. Consolidarea capacităţilor instituţionale în domeniul gestionarii migraţiei;
4. Investirea remitenţelor;
5. Gestionarea frontierei şi securitatea documentelor;
6. Asigurarea protecţiei sociale;
7. Cooperarea în domeniul luptei contra migraţiei ilegale şi a traficului de fiinţe umane.

(potrivit comunicatului MAEIE)

Cooperare bilaterală

Republica Moldova — România

După ce în a doua jumătate a lunii ianuarie, România a încercat să restabilească într-un fel bunele relaţii cu Republica Moldova, către sfîrşitul lunii martie, relaţiile moldo-româneşti iarăşi trec printr-un moment de încordare. Aceasta survine după ce mai multor cetăţeni români le-a fost refuzat accesul pe teritoriul Republicii Moldova, fără careva motive clare. Potrivit datelor Ministerului Afacerilor Externe a României aproximativ 300 de cetăţeni români şi moldoveni nu au fost lăsaţi să intre în Republica Moldova în perioada 27–29 martie 2009. Situaţia dată a trezit atît nemulţumirea autorităţilor româneşti, cît şi îngrijorarea Comisiei Europene. În particular, ministrul român de externe Cristian Diaconescu a declarat într-o conferinţă de presă, că “restricţiile privind libera circulaţie a cetăţenilor în spaţiul european denotă lipsa unei reale angajări [a Republicii Moldova] în parcursul european, susţinut energic de România, la Bruxelles”^[1], în timp ce o notă a MAE român subliniază că “tratamentul aplicat cetăţenilor români este inacceptabil şi neconform cu statutul acestora de cetăţeni europeni, cu normele Uniunii Europene la care Republica Moldova doreşte să adere şi cu drepturile fundamentale ale omului…”^[2]

Într-o conferinţă de presă din 31 martie 2009, Zinaida Grecianîi, prim-ministrul Republicii Moldova, a negat orice abuz din partea autorităţilor moldovene, afirmînd că acţiunile serviciilor grăniceri şi vamale moldoveneşti au fost perfect legale^[3]. În acelaşi timp, prim-ministrul a declarat că motivele reţinerii au fost legate de prevenirea unor presupuse acţiuni destabilizatoare organizate de către grupuri de cetăţeni români în ajunul alegerilor parlamentare din Moldova.

Trebuie menţionat faptul că, la 20 martie, 2009, MAEIE l-a convocat pe Filip Teodorescu, Ambasadorul României la Chişinău, pentru a-l informa despre posibilele acţiuni publice cu caracter electoral, organizate de grupuri de cetăţeni români la Chişinău în perioada 27–28 martie. În timpul întrevederii, MAEIE l-a informat pe diplomatul român că autorităţile moldoveneşti “vor întreprinde toate măsurile ce se impun pentru neadmiterea unei astfel de situaţii, care ar periclita bunele relaţii între Republica Moldova şi România”^[4].

Republica Moldova — Rusia

În a doua jumătate a lunii martie, relaţiile moldo-ruse au fost marcate de două evenimente. Cel mai remarcabil eveniment, este vizita preşedintelui Republicii Moldova, Vladimir Voronin la Moscova, unde a avut o întrevedere cu preşedintele Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev şi a semnat împreună cu omologul său rus şi liderul transnistrean Igor Smirnov o Declaraţie comună. Cel de-al doilea eveniment, mai puţin remarcat, este vizita ministrului Economiei al Federaţiei Ruse, Elvira Nabiullina la Chişinău. În timpul vizitei, ministrul rus a avut întrevederi cu preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, şi oficiali din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului. În timpul întrevederilor au fost discutate subiecte legate de situaţia relaţiilor comercial-economice dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă şi oportunităţile de intensificare şi extindere a acestora. În particular, Vladimir Voronin a menţionat despre posibilitatea livrării produselor agro-alimentare moldoveneşti pe piaţa rusă, inclusiv prin intermediul Portului Internaţional de la Giurgiulesti. La rîndul său, Elvira Nabiullina a afirmat că agenţii economici din Federaţia Rusa vor continua sa investească şi să realizeze noi proiecte investiţionale în Republica Moldova, în special în sectorul energetic şi telecomunicaţii, în pofida crizei economice mondiale. (potrivit comunicatului MEC)

Notă ADEPT: Unii analişti consideră că vizita ministrului rus al Economiei se înscrie în lista vizitelor “electorale” ale oficialilor străini în favoarea PCRM. Cu toate aceste, nu este exclus faptul că, scopul vizitei ministrului rus al economiei a fost de a identifica oportunităţi de investiţii în sectorul energetic şi de telecomunicaţii local şi/sau de a stabili condiţiile de oferire Moldovei a unei asistenţe financiare din partea Rusiei, în condiţiile cînd repercusiunile crizei financiare şi economice mondiale se vor face resimţite şi la Chişinău.

Cooperarea multilaterală

Republica Moldova — Consiliul Europei

Decizii ale CEDO

La 31 martie 2009, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Curtea) s-a pronunţat în cauzele Hyde Park şi alţii c. Moldovei (nr. 1), (nr.2), (nr.3). În toate cele trei cauze, Curtea a constatat violarea libertăţii de întrunire şi asociere şi a dispus acordarea reclamanţilor sumei de 9 000 euro pentru toate cauzele, cu titlu de prejudiciu moral şi suma totală de 3 000 euro cu titlu de costuri şi cheltuieli. (Sursa: www.echr.coe.int, www.lhr.md)

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet