Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Politica→Relaţii externe

Relaţii externe în perioada 1–16 februarie 2007

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #89 |

Republica Moldova — Consiliul Europei

În perioada de referinţă, Republica Moldova a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor omului (CEDO) în alte două dosare pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil şi la protecţia proprietăţii.

În primul caz, Moldova a fost obligată să plătească lui Valeriu Avramenko 600 euro pentru cheltuieli de reprezentare, despăgubirile morale şi materiale urmînd a fi stabilite ulterior. Reclamantul a cumpărat, în mai 1998, în cadrul unei licitaţii, acţiuni de la o întreprindere de stat în sumă de 34 mii euro. În urma anulării licitaţiei, Ministerul Finanţelor a fost obligat să-i restituie aproximativ 13 mii euro. Avramenko a cerut achitarea sumei conform echivalentului la ziua procurării acţiunilor, solicitarea rămînînd nesatisfăcută. În acest fel, potrivit CEDO, reclamantului i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil şi la protecţia proprietăţii.

În cel de-al doilea caz, CEDO a obligat Moldova să plătească societăţii Venera-Nord-Vest Borta AG daune materiale în sumă de 28 333 euro şi un prejudiciu moral de 2000 euro. Venera-Nord-Vest Borta AG a reclamat la CEDO încălcarea drepturilor sale prin casarea unei decizii judecătoreşti în favoarea sa de către Curtea Supremă de Justiţie, în urma recursului în anulare înaintat de Procurorul General, şi prin pronunţarea unei altei hotărîri care a respins pretenţiile reclamantului.

Între 13–14 februarie 2007 a avut loc prima reuniune din 2007 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei, prevăzută pentru examinarea executării deciziilor CEDO de către statele membre. În cadrul reuniunii a fost examinată şi neexecutarea deciziei în cauza Ilaşcu şi răspunsul Moldovei şi al Rusiei la cea de-a IV-a rezoluţie interimară în acest caz.

Republica Moldova — Uniunea Europeană

La începutul lunii februarie, a fost aşteptată vizita la Chişinău a Comisarului european pentru Relaţii Externe şi Politica Europeană de Vecinătate, Benita Ferrero-Waldner. Vizita acesteia a fost însă contramandată, Delegaţia Comisiei Europene la Chişinău precizînd că motivul anulării vizitei l-a constituit starea precară a sănătăţii oficialului european. Vizita Benitei Ferrero-Waldner la Chişinău ar fi urmat întîlnirii pe care aceasta a avut-o recent, la Bruxelles, cu ministrul moldovean de Externe, Andrei Stratan. Este de amintit că în cadrul acestei întrevederi şeful diplomaţiei moldoveneşti a menţionat că obţinerea Preferinţelor Comerciale Autonome (PCA) şi negocierea acordurilor de facilitare a regimului de vize şi de readmisie sînt priorităţile Moldovei în dialogul cu UE.

Potrivit lui Octavian Calmîc, şeful Direcţiei generale politici comerciale a Ministerului Economiei şi Comerţului (MEC), primirea proiectului deciziei Comisiei Europene privind acordarea PCA se aşteaptă către sfîrşitul lunii februarie 2007. După aceasta ar urma, timp de 6–7 luni, ca proiectul menţionat să fie coordonat cu toate statele membre ale UE. În acest fel, se speră că Moldova va obţine PCA în a doua jumătate a anului 2007. Între timp, Chişinăul va trebui să depună eforturi suplimentare pentru creşterea credibilităţii sistemului de certificare a originii mărfurilor, perfecţionarea administrării vamale şi îmbunătăţirea procesului de audit efectuat la întreprinderile exportatoare. Acestea sînt principalele recomandări pentru obţinerea PCA făcute de un grup de experţi din partea Comisiei Europene, aflat recent la Chişinău cu ocazia reuniunii Subcomitetului de Cooperare Moldova-UE “Economie, Finanţe şi Statistică”.

În ceea ce priveşte încheierea acordurilor de facilitare a regimului de vize şi de readmisie, la 9 februarie 2007, la Bruxelles, a avut loc prima rundă de negocieri în acest scop. Potrivit MAEIE, părţile nu au identificat divergenţe principiale pe marginea proiectului Acordului de readmisie, detaliile ce urmează a fi precizate purtînd mai mult un caracter tehnic. În legătură cu proiectul Acordului de facilitare a regimului de vize, MAEIE a informat că partea moldovenească şi-a argumentat cererea de a obţine facilităţi la acordarea vizelor pentru UE, urmînd ca oficialii europeni “să consulte acest subiect conform procedurilor interne ale UE”. Precizările MAEIE pe marginea rundei din 9 februarie au fost făcute pentru a se sublinia că nu există temei pentru a califica prima rundă de negocieri drept nerezultativă sau eşuată, aşa cum au arătat unele mijloace media.

După ce Adriaan Jacobovits de Szeged şi-a încheiat mandatul său în calitate de reprezentant special al UE în Moldova, în locul său a fost numit maghiarul Kalman Mizsei.

Kalman Mizsei a fost Coordonator-şef Investiţii pentru Europa Centrală şi de Est în cadrul Grupului Internaţional American; preşedinte al Export Import Bank şi al Companiei de Asigurări Export Credit din Ungaria; vicepreşedinte pentru Programe Economice al Institutului EastWest; vicedirector al Institutului pentru Economie Mondială din cadrul Academiei de Ştiinţe din Ungaria. Mizsei a mai activat în calitate de consultant pentru mai multe guverne pe problemele tranziţiei economice, privatizării, reformelor din sistemul bancar etc. Înainte de numirea sa în funcţia de reprezentant special al UE în Moldova, Kalman Mizsei a activat între 2001–2006 în calitate de asistent al Secretarului General al ONU şi director al Biroului Regional al PNUD pentru Europa şi CSI.

Republica Moldova — România

Preşedintele român Traian Băsescu a declarat, pe 4 februarie curent, pentru Pro TV din România, că 800 de mii de cetăţeni ai Moldovei solicită în prezent cetăţenie română şi că evaluarea autorităţilor române arată că, pînă la sfîrşitul anului 2007, această cifră ar putea ajunge la 1,5 mln. În context, Băsescu a declarat că dacă România ar acorda tuturor solicitanţilor cetăţenie română, ar crea o mare problemă europenilor. De aceea, şeful statului român a afirmat că este esenţial ca Moldovei să i se dea o perspectivă europeană, ca şi statelor din Balcanii de Vest. Reamintim că această doleanţă a fost exprimată de Preşedintele României şi în Parlamentul UE, pe 31 ianuarie 2007. Arătînd parlamentarilor europeni că moldovenii subscriu valorilor europene, fapt pentru care se cere considerarea unei perspective europene pentru aceştia, Băsescu a adăugat, în acelaşi timp, că ţara sa este de acord că “prima prioritate a UE este tratatul constituţional şi reforma instituţională”.

Ministrul român al Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga, a propus Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne al UE, la reuniunea sa din 15 februarie, ca România să coordoneze centrul comun al statelor membre ale UE, care urmează a fi inaugurat la Chişinău pentru acordarea vizelor de intrare pe teritoriul UE. În răspuns la această intenţie, MAEIE al Moldovei a calificat ca fiind “straniu faptul că autorităţile române nu au binevoit să consulte opinia autorităţilor Republicii Moldova, cu atît mai mult cu cît răspunsul ar fi fost negativ, avînd în vedere că din august 2006 autorităţile moldoveneşti conlucrează eficient cu autorităţile maghiare în vederea deschiderii Centrului de eliberare a vizelor la Chişinău. Nu este clară logica lansării unor astfel de propuneri cu doar o lună înainte de deschiderea Centrului”.

Potrivit Buletinului informativ nr. 79, din 15 februarie, al Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI) din România, vicepreşedintele Comisiei Europene, Franco Frattini, a salutat dorinţa României de a se implica în înfiinţarea acestui centru şi, ca urmare a acordului de principiu, România va putea demara procedurile preliminare pentru înfiinţarea acestui centru, fie în coordonarea directă a României, fie într-o formulă de cooperare cu alte state membre interesate. Buletinul informativ nr. 80, din 16 februarie, al MAI din România arată că la 26 februarie, în cadrul reuniunii Comitetului Strategic privind Imigraţia, Frontierele şi Azilul (SCIFA), vor fi deschise discuţiile cu privire la acţiunile concrete care vor fi urmate în vederea înfiinţării la Chişinău a centrului comun european de acordare a vizelor.

Republica Moldova — Ucraina

Fostul ministru de Externe al Ucrainei, Boris Tarasiuk, a declarat că Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor din Ucraina ar conlucra cu Moscova în scopul exercitării presiunilor asupra Moldovei în problema transportului. Tarasiuk, citat de Kommersant, a afirmat că ministrul ucrainean al Transportului, Nicolae Rudikovskii, “a început să deterioreze relaţiile cu partenerul nostru din GUAM — Moldova, în favoarea Rusiei. Aşa a început aşa-numita reparaţie capitală a sigurului pod de cale ferată care uneşte Moldova prin Ucraina de întreaga lume”. Potrivit lui, din acelaşi considerent este blocată construcţia nodului feroviar de comunicare Moldova-Ismail-Reni şi s-a încercat blocarea zborurilor care survolează spaţiul aerian al Ucrainei, administrate de Air Moldova. Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor din Ucraina a calificat drept nefondate acuzaţiile aduse de Tarasiuk.

Republica Moldova — Federaţia Rusă

În perioada de referinţă, viceministrul rus de Externe, Grigorii Karasin, la întîlnirea sa cu ambasadorul moldovean la Moscova, Vasile Sturza, şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu neacreditarea unor diplomaţi ruşi la Chişinău.

Potrivit Moldpres, care citează “surse avizate”, ar putea fi vorba despre neacreditarea de aproape jumătate de an a lui Oleg Astahov, însărcinat cu afaceri în Ambasada Rusiei în Moldova. Diplomatul rus, fost copreşedinte al Comisiei Unificate de Control din partea Rusiei, ar urma să-şi exercite funcţiile la Chişinău pentru un al doilea mandat.

În ceea ce priveşte reluarea exportului de vinuri moldoveneşti spre Federaţia Rusă, Ghenadii Onişcenco, seful serviciului rus Rospotrebndzor, a declarat pe 6 februarie, la Moscova, că acestea se vor reîntoarce “în curînd” pe piaţa rusă, doar că la o primă etapă vor fi “discriminante” în raport cu cele din alte state. Oficialul a precizat că “în afară de sistemul de control intern, la o primă etapă, toate loturile de vin moldovenesc vor fi verificate separat la graniţă şi doar după aceea vor putea intra pe piaţă”.

În context, este de amintit că deşi au trecut două luni de la întîlnirea preşedinţilor moldovean şi rus, după care a fost anunţată deblocarea exportului de vinuri moldoveneşti spre Federaţia Rusă, reluarea acestuia se lasă încă aşteptată. În opinia lui Gheorghe Cozub, preşedinte al Uniunii Exportatorilor de Vin din Moldova, citat de Moldpres, această stare de lucruri s-ar explică prin existenţa unei indicaţii neoficiale pentru ca reluarea exporturilor să fie tergiversată cît mai mult cu putinţă.

Republica Moldova — SUA

După ce UE a acceptat să negocieze cu Moldova liberalizarea regimului de vize, SUA s-a arătat şi ea dispusă să iniţieze cu Chişinăul un dialog în acest sens. Propunerea privind examinarea posibilităţilor de liberalizare a regimului de vize a fost făcută de Ambasadorul SUA în Moldova, Michael Kirby, în cadrul unei întrevederi pe care acesta a avut-o cu vicepremierul şi ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Andrei Stratan.

Potrivit serviciului de presă al MAEIE, urmează ca în timpul apropiat să aibă loc o reuniune a reprezentanţilor serviciilor consulare din SUA şi Moldova pentru a discuta textul viitorului acord privind liberalizarea regimului de vize.

1–31 ianuarie 2007 17 februarie – 4 martie 2007