Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
|
|
e-journal #49 |
Institutul de Politici Publice (IPP) a prezentat la 13 aprilie 2005 proiectul Strategiei Europene a Republicii Moldova (SERM). La elaborarea documentului au contribuit peste 30 de experţi naţionali, a căror activitate a fost coordonată de IPP şi MAE. Potrivit IPP, elaborarea documentului a început înainte de lansarea de către Comisia Europeană a consultărilor asupra Planului de Acţiuni RM-UE şi a fost precedată de elaborarea Concepţiei integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană.
În context, se cere de amintit că ultima a apărut în august 2003, în urma constituirii prin decret prezidenţial, la 13 noiembrie 2002, a Comisiei Naţionale pentru Integrare Europeană (CNIE), însărcinată prin acelaşi decret să elaboreze şi să prezinte Parlamentului spre aprobare Strategia de integrare europeană a Republicii Moldova, precum şi să elaboreze şi aprobe planul de acţiuni pentru realizarea acestei strategii[1]. Conform prevederilor Planului de activitate a Guvernului pentru trimestrul întîi al anului 2003, Strategia în cauză urma să fi finalizată pînă la 14 martie 2003. În mod surprinzător, pentru că decretul prezidenţial impunea elaborarea Strategiei, am fost martorii unui fenomen serendipity — în urma activităţii CNIE în 2003 a apărut Concepţia integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană, şi nu Strategia. Aşadar, proiectul Strategiei Europene prezentat de IPP vine să înlăture o restanţă mai veche a autorităţilor moldovene.
Potrivit IPP, la elaborarea structurii SERM s-a ţinut cont de experienţa mai multor ţări, precum şi de reglementările UE care se referă la procesul de extindere. După lansarea consultărilor asupra Planului de Acţiuni, SERM a fost pusă în concordanţă cu prevederile Planului. Strategia Europeană include pentru fiecare domeniu de activitate următoarele patru părţi de bază: analiza cadrului legislativ al Republicii Moldova; analiza cadrului instituţional; formularea problemelor existente; formularea priorităţilor pe termen scurt şi mediu.
SERM va fi revizuită periodic pe măsura implementării Planului de Acţiuni RM-UE, ceea ce va permite utilizarea acesteia şi în calitate de instrument de monitorizare a procesului de implementare a planului respectiv. Potrivit IPP, dacă Republica Moldova va reuşi să se încadreze în termenul de 3 ani prevăzut pentru implementarea Planului de Acţiuni, în 2008 — an în care va expira şi termenul de valabilitate a Acordului de Parteneriat şi Cooperare (APC) — Moldova va fi în drept să ceară avansarea bazelor contractuale cu UE. În aceste condiţii, dacă Bruxelles-ul va avea suficientă voinţă politică, acesta ar putea fi dispus să avanseze statutul dialogului cu Moldova, prin semnarea unui document calitativ nou — un acord (de asociere sau de vecinătate), un nou plan de acţiuni sau o strategie. În opinia IPP, indiferent de poziţia ulterioară a UE, pentru Republica Moldova acest nou document va trebui să se bazeze pe analiza situaţiei în toate domeniile de cooperare — cadrul legislativ şi cadrul instituţional al cooperării, problemele şi priorităţile de cooperare pentru viitor. Anume acest rol îi revine Strategiei Europene. Proiectul SERM a fost plasat pe site-ul IPP, pentru ca cei interesaţi să-şi poată exprima opiniile asupra conţinutului său.
Pe 5 aprilie curent, la Chişinău s-a aflat într-o vizită oficială Jean Fournet, Secretar General adjunct al NATO pentru Diplomaţia publică. Acesta s-a întreţinut cu Preşedintele Vladimir Voronin şi cu ministrul Apărării, Valeriu Pleşca. Principalele subiecte de discuţie din cadrul ambelor întîlniri au vizat: reformarea sistemului de securitate naţională; prezenţa Moldovei în programul “Parteneriat pentru pace”; deschiderea la Chişinău a unui centru regional antitrafic, care va coordona eforturile orientate spre diminuarea proporţiilor traficului de fiinţe umane; instituirea unui monitoring internaţional asupra segmentului transnistrean al hotarului modlo-ucrainean, precum şi intensificarea cooperării în vederea asigurării securităţii regionale şi internaţionale.
În contextul discuţiilor purtate pe marginea participării Moldovei la programul “Parteneriat pentru pace”, Preşedintele Voronin a anunţat disponibilitatea autorităţilor moldoveneşti de a trece la o etapă calitativ nouă în realizarea acestui program, iar ministrul Apărării a informat înaltul oficial NATO despre pregătirea unui pluton de geniu, a observatorilor militari şi a unei companii pentru participarea la misiuni de menţinere a păcii. În altă ordine de idei, date fiind imediata proximitate geografică a Republicii Moldova faţă de NATO şi deci sporirea intereselor de securitate a acestei alianţe în noua ei vecinătate, Jean Fournet a menţionat că în condiţiile actuale pentru optimizarea cooperării cu Moldova este oportună adoptarea unui Plan Individual de Acţiuni NATO-RM.
La începutul lunii aprilie la Chişinău a avut loc reuniunea specială a CCN GUUAM. La reuniune au participat reprezentanţi ai tuturor statelor-părţi la acest proiect regional, precum şi ai Departamentului de Stat al SUA. În afară de aceştia, la lucrările reuniunii au fost prezenţi, cu statut de observatori, şi reprezentanţi ai ambasadelor SUA, Ucrainei, României, Bulgariei, Turciei şi Poloniei.
Potrivit serviciului de presă al MAE, la şedinţă au fost examinate subiecte legate de organizarea summit-ului GUUAM din 22 aprilie curent, precum şi de implementarea mai multor proiecte în acest cadru de dialog, printre care şi proiectul de facilitare a transportului şi comerţului.