Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
Relaţii externe în perioada 28 iunie – 11 iulie 2004
|
|
e-journal #34 |
Summit-ul informal al CSI
Pe 3 iulie curent, Preşedintele Vladimir Voronin a participat la lucrările summit-ului informal al şefilor de state din cadrul CSI. Potrivit informaţiilor oficiale, principalele subiecte de discuţie din cadrul acestei reuniuni la nivel înalt au vizat agenda summit-ului CSI din septembrie 2004 de la Astana şi consemnarea în comun a 60 ani de la încheierea celui de-al doilea război mondial.
Cu prilejul acestei reuniuni, Vladimir Voronin a avut o întrevedere tete-a-tete cu omologul său rus, Vladimir Putin. Potrivit serviciului de presă al Preşedinţiei de la Chişinău, cei doi oficiali au abordat chestiuni privind “dezvoltarea relaţiilor bilaterale, tematica reglementării conflictului transnistrean, alte probleme de interes comun”.
Atît presa rusă, cît şi cea moldovenească oficială şi neoficială au oferit puţin spaţiu informaţional cu referinţă la această reuniune la nivel înalt, fapt care explică de ce s-a aflat cu întîrziere de cîteva zile despre o declaraţie comună a şefilor de state din CSI, semnată pe 3 iulie la Moscova, prin care aceştia s-au arătat nemulţumiţi de “starea de lucruri din cadrul OSCE”. Potrivit declaraţiei, motivul acestei insatisfacţii îl constituie faptul că “această organizaţie europeană nu-şi onorează în măsură deplină, sarcinile formulate în documentele de constituire şi este preocupată în mod prioritar de respectarea drepturilor omului şi funcţionarea instituţiilor democratice în detrimentul celorlalte dimensiuni ale securităţii colective — cea militaro-politică, economică, ecologică şi umanitară”. Declaraţia în cauză a fost prezentată de către reprezentantul permanent al Rusiei la OSCE, Aleksandr Borodavkin, în cadrul şedinţei Consiliului permanent al OSCE din 8 iulie, de la Viena. Potrivit BASA-press, textul acestei declaraţii n-a fost semnat doar de Preşedintele georgian, Mihail Saakaşvili, în timp ce Preşedintele Voronin şi-a precizat rezervele faţă de activitatea OSCE, accentuînd “decalajul dintre activismul sporit al OSCE în ceea ce priveşte susţinerea standardelor democratice şi pasivitatea în reglementarea conflictelor îngheţate pe teritoriul CSI”.
Dat fiind diferendul transnistrean, şi el un conflict “îngheţat”, precum şi semnarea acestei declaraţii şi de Preşedintele Voronin, care, în repetate rînduri, s-a arătat mulţumit în discursurile sale publice de sprijinul acordat de OSCE în vederea soluţionării problemei transnistrene, putem constata deplasarea anumitor accente de atitudine. O astfel de atitudine, transplantată la realităţile noastre, implică faptul că OSCE-ul este în mare parte responsabil de lipsa unui progres vizibil în procesul de soluţionare a conflictului transnistrean. Acest tip de percepţie contrastează cu cel al partidelor de opoziţie din Republica Moldova, al unor influenţi observatori şi lideri de opinie care subliniază în acest context atitudinea sfidătoare şi puţin cooperantă a Tiraspolului, susţinut de o manieră tacită de Moscova, şi care mai evocă serviciul imens pe care i l-a făcut OSCE-ul Moldovei, atunci cînd s-a opus cu vehemenţă semnării “Memorandumului Kozak”.
Declaraţia comună a şefilor de state din cadrul CSI ţine să atragă atenţia asupra necesităţii aplicării unor “măsuri urgente şi de anvergură pentru a corecta de o manieră radicală conţinutul şi formele de activitate ale OSCE”.
Arhiva
2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 |
