Monitoring→Politica→Relaţii externe

Republica Moldova — Consiliul Europei

La 7 martie 2007, Guvernul a aprobat candidaturile propuse de o comisie specială la funcţia de judecător din partea Moldovei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Acestea, alese dintr-un număr de 13 persoane care au depus dosarele pentru concurs, sînt: Victoria Iftodi, ex-ministru al Justiţiei şi ambasadoare a Moldovei în Franţa; Victor Orîndaş, judecător la Judecătoria Economică de circumscripţie Chişinău; şi Lilia Vasilevici, judecător la Judecătoria Centru a mun. Chişinău. Potrivit procedurilor existente, aceste trei candidaturi vor fi propuse Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Aceasta, în termen de 2,5 luni de la înaintarea candidaturilor, va selecta pe una din cele trei persoane. Potrivit mai multor experţi în domeniu, selecţia acestor persoane nu a urmat o procedură riguroasă, fapt pentru care persoanele selectate nu ar fi cele mai indicate să reprezinte Moldova la CEDO, Lilia Vasilevici pronunţînd chiar în calitatea sa de judecător la Judecătoria Centru a mun. Chişinău cîteva hotărîri condamnate ulterior de CEDO.

La 13 martie curent, CEDO a pronunţat o hotărîre de condamnare a Moldovei în cauza Castraveţ c. Moldovei. Reclamantul Andrei Castraveţ s-a plîns la CEDO de privarea sa de libertate fără motive suficiente şi relevante şi de imposibilitatea de a avea întrevederi cu avocatul său în condiţii de confidenţialitate. Fiind deţinut nejustificat mai mult timp în Izolatorul de Detenţie Provizorie al CCCEC, întîlnirile dintre Castraveţ şi avocatul său aveau loc într-o încăpere dotată cu un perete din sticlă care îi separa pe cei doi. CEDO a obligat Moldova să-i acorde reclamantului 2500 euro pentru daune morale şi 2000 euro pentru costuri şi cheltuieli.

La 16 martie a.c., Reprezentantul Special al Secretarului General al CoE în Moldova, Vladimir Ristovski, a prezentat priorităţile CoE în raporturile sale cu Moldova în 2007 şi a făcut bilanţul cooperării din 2006. Potrivit Moldpres, Ristovski a anunţat o îmbunătăţire considerabilă a calităţii reformelor legislative naţionale din ultimi ani, accentuînd totodată importanţa transpunerii reglementărilor legislative în practică. Cu titlu de recomandare, reprezentantul CoE a subliniat necesitatea expertizării de către instituţia pe care o reprezintă a tuturor actelor normative naţionale, întrucît există situaţii în care aceasta nu se face, şi considerării sugestiilor experţilor CoE, lăsînd să se înţeleagă că în mai multe cazuri acestea sunt ignorate.

Republica Moldova — Uniunea Europeană

În perioada de referinţă, Kalman Miszei, reprezentant special al UE pentru Moldova, aflat la prima sa vizită în Chişinău după desemnarea lui în această funcţie, a avut întrevederi cu Preşedintele Vladimir Voronin, speaker-ul Marian Lupu, prim-ministrul Vasile Tarlev şi cu ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene Andrei Stratan.

În cadrul întrevederilor s-a discutat în fond pe marginea activităţilor desfăşurate în albia cursului Moldovei spre integrarea europeană şi evoluţiilor recente în “dosarul transnistrean”. Cît priveşte primul subiect menţionat s-a discutat despre negocierea regimului facilitar de vize cu UE; deschiderea pe 25 aprilie curent, la Chişinău, a Centrului European Comun pentru Acordarea Vizelor; activitatea EUBAM; obţinerea Preferinţelor Comerciale Autonome şi despre viitorul relaţiilor dintre Moldova şi UE.

În context, este de notat că la 15 martie a.c., Preşedintele Voronin a semnat Decretul pentru iniţierea negocierilor în vederea încheierii Acordului dintre Republica Moldova şi Comunitatea Europeană cu privire la facilitarea eliberării vizelor. Anterior, şeful statului, în cadrul unei conferinţe de presă de bilanţ pentru anul 2006, s-a arătat a fi nemulţumit şi de faptul că negocierile privind facilitarea regimului de vize n-au fost iniţiate în 2006. El avertiza atunci Guvernul, generalizîndu-şi insatisfacţia faţă de ritmul procesului de integrare europeană, că i-ar putea arăta “cartonaşul roşu”.

La 13 martie curent, a avut loc cea de-a V-ea reuniune a Consiliului Consultativ al EUBAM. La reuniune au fost evaluată activitatea EUBAM pe parcursul primelor luni ale 2007, examinată realizarea recomandărilor EUBAM de către serviciile vamale şi grăniceri ale Moldovei şi Ucrainei, şi aprobat Planul de acţiuni al EUBAM pentru februarie-noiembrie 2007. Ferenc Banfi, şeful EUBAM, a apreciat pozitiv activitatea misiunii pe care o conduce pentru acest interval de timp, menţionînd că cele mai mari progrese au fost înregistrate în lupta cu traversarea ilegală a frontierei, în domeniul dezvoltării sistemului de analiză a riscurilor şi cel al colaborării dintre serviciile vamale şi de grăniceri ale Moldovei şi Ucrainei. Printre sarcinile de bază menţionate de Planul EUBAM pentru februarie-noiembrie 2007 se numără îmbunătăţirea standardelor de funcţionare a serviciilor vamale şi de grăniceri, perfecţionarea structurilor de analiză a riscurilor şi intensificarea controlului integrat la frontieră.

Republica Moldova — România

În perioada vizată de acest număr al jurnalului Guvernare şi Democraţie în Moldova tensiunile apărute în relaţiile moldo-române s-au adîncit şi mai mult. Acutizarea acestora a survenit în urma unor acuzaţii la adresa României aduse mai întîi de Preşedintele moldovean, Vladimir Voronin, secondat mai apoi în criticile sale de o declaraţie a Guvernului de la Chişinău.

Preşedintele Voronin, producîndu-se pe 3 martie în emisiunea Maxima de la postul tv NIT, a dat o apreciere raporturilor moldo-române, din care s-ar putea desprinde următoarele: (a) Republicii Moldova i se impun de ani de zile standarde româneşti, atît din exterior, cît şi din interior; (b) România însăşi ar trebui să implementeze standardele pe cale le recomandă, în special în domeniul respectării drepturilor minorităţilor naţionale; (c) Moldova nu are nevoie de România în calitate de “avocat” pe drumul integrării europene; (d) Moldova doreşte relaţii de bună vecinătate cu România, bazate pe egalitate şi respect în relaţiile bilaterale şi fără ingerinţe ale României în afacerile autorităţilor de la Chişinău.

Declaraţia Guvernului moldovean reia unele opinii ale Preşedintelui Voronin şi lasă să se înţeleagă că executivul de la Chişinău este deranjat de optica prin care este văzută la Bucureşti problema acordării cetăţeniei române pentru cetăţenii moldoveni şi de iniţiativa României de a deschide şi coordona un Centru European Comun de Acordare a Vizelor de intrare pe teritoriul UE. Guvernul moldovean consideră inconsistente argumentele Bucureştiului în ceea ce priveşte preocupările sale pentru viitorul european al Moldovei şi falsă atitudinea României în cazul intenţiei sale de a-şi asuma rolul creării la Chişinău a Centrului menţionat. În context, declaraţia arată că “Moldova nu acceptă ca viitorul cetăţenilor săi să facă obiectul unor jocuri de culise duplicitare şi periculoase, care subminează securitatea naţională şi principiile statalităţii pentru care s-au sacrificat cetăţenii moldoveni”. În aceste condiţii, Moldova face apel la înţelegerea şi sprijinul partenerilor săi europeni şi internaţionali “pentru a influenţa readucerea intereselor României în albia firească unor relaţii de bună vecinătate şi înţelegere, într-un spirit cu adevărat european”.

Drept reacţie de răspuns la acuzaţiile autorităţilor moldovene, Preşedintele român Băsescu a menţionat că “România nu îşi va schimba politica faţă de Republica Moldova ca urmare a declaraţiilor Chişinăului. Atît timp cît respectăm standardele de democraţie, drepturile omului, respectul pentru istorie, respectul pentru vecini, nu avem ce să ajustăm”. Cît priveşte disputa profilată în jurul problemei acordării cetăţeniei române, Preşedintele român a menţionat că noua lege a cetăţeniei va fi consultată cu Comisia Europeană pentru ca prevederile acesteia să nu afecteze interesele celorlalte ţări membre ale UE.

Prezent la şedinţa comună a comisiilor de politică externă din Parlamentul României, Vasile Blaga, ministrul Administraţiei şi Internelor, a reconfirmat că există circa 500 000 de cereri de solicitare a cetăţeniei române de către cetăţeni ai Republicii Moldova şi a specificat că ar fi vorba de aproximativ 900 000 de cereri individuale de cetăţenie, întrucît multe scrisori sînt scrise din partea unor familii întregi. Blaga a precizat că Centrul de acordare a vizelor pentru UE, pe care România a anunţat că ar vrea să-l înfiinţeze şi coordoneze, se doreşte a fi alternativ centrului similar care se va deschide din aprilie pe lîngă reprezentanţa diplomatică a Ungariei şi că potenţialul primului ar putea depăşi numărul de 10 000 de vize pe care centrul sub auspiciile Ungariei ar putea să le elibereze moldovenilor pe durata unui an de zile.

Declaraţiei Guvernului de la Chişinău a urmat anunţul făcut la 8 martie 2007 de ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Andrei Stratan, că Moldova nu mai consideră de actualitate deschiderea a două oficii consulare româneşti la Bălţi şi Cahul. Este de amintit în context că deschiderea acestora a fost convenită de preşedinţii Voronin şi Băsescu la întîlnirea acestora la Chişinău pe 16 ianuarie 2007. Potrivit înţelegerii la care au ajuns cei doi oficiali, acestea urmau a fi deschise în cel mult zece zile, de la data întîlnirii lor. La 14 martie, MAEIE i-a transmis Ambasadei României la Chişinău nota oficială prin care autorităţile Republicii Moldova retrag nota anterioară care făcea referinţă la acceptarea deschiderii la Bălţi şi Cahul a Birourilor temporare ale Ambasadei României.

Republica Moldova — Ucraina

Cu ocazia aniversării a 15 ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice bilaterale dintre Moldova şi Ucraina, la Chişinău, s-a aflat într-o vizită de două zile Andrei Veselovski, viceministru al Afacerilor Externe al Ucrainei. În cadrul întîlnirii oficialului ucrainean cu omologul său moldovean, Eugenia Kistruga, s-a discutat pe marginea raporturilor bilaterale şi perspectivelor dezvoltării acestora în viitor.

Cu acelaşi prilej, Ambasada Ucrainei a dat o apreciere pozitivă evoluţiei raporturilor dintre cele două ţări şi a informat că în ultimii 5 ani volumul schimburilor comerciale moldo-ucrainene s-a majorat de peste două ori, iar în anul 2006 Ucraina a ocupat locul întîi printre partenerii comerciali ai Moldovei.

Republica Moldova — Federaţia Rusă

În perioada vizată, s-au înregistrat anumite progrese în relaţiile moldo-ruse. Este vorba despre reluarea exporturilor de fructe şi legume în Federaţia Rusă şi despre inspecţia întreprinderilor vinicole din Moldova de către o echipă de experţi ruşi în vederea reluării exportului şi de produse vinicole spre aceeaşi destinaţie.

Reluarea exportului fructelor şi legumelor, după o pauză de aproape doi ani, a devenit posibilă începînd cu 6 martie 2007. Potrivit înţelegerilor la care s-a ajuns, exportul acestui tip de produse se va face printr-un singur punct vamal, situat la Briceni, exportatorii urmînd să prezinte la vamă în mod obligatoriu contractele cu importatorii ruşi. Este de precizat că de la 6 martie şi doar pînă la 6 aprilie 2007 se va permite exportul fructelor şi legumelor producătorilor autohtoni din roada anului 2006. Cît priveşte produsele din roada anului curent, va trebui ca o nouă misiune de experţi ruşi să prelungească autorizaţiile pentru export.

Grupul de experţi ruşi ai “Rospotrebnadzor” s-au aflat în Moldova pentru inspectarea întreprinderilor vinicole în perioada 12–17 martie. Boris Bokitko, conducătorul acestui grup, a menţionat că în urma controalelor efectuate va fi întocmit un raport care va fi prezentat conducerii “Rospotrebnadzor” pentru luarea unei decizii privind acţiunile necesare de întreprins pe viitor.

În altă ordine de idei, la şedinţa Consiliului Permanent al OSCE de la Viena, din 8 martie curent, Moldova a atras atenţia Federaţiei Ruse asupra faptului că vizitele necoordonate ale oficialilor ruşi în regiunea transnistreană şi activitatea neautorizată a funcţionarilor consulari ai Federaţiei Ruse la Tiraspol contravin statutului de mediator al acestei ţări.

Republica Moldova — Belarus

După ce Chişinăul a decis să stopeze exportul vinurilor în vrac spre Belarus, ca măsură simetrică Minskul a dispus sistarea importului vinurilor îmbuteliate din Moldova. Amintim în acest sens că decizia Chişinăului a fost luată în contextul eforturilor de reluare a exportului producţiei vinicole spre Rusia. Organele abilitate ale acesteia s-au arătat nemulţumite de faptul că, în condiţiile existenţei interdicţiilor la exportul produselor vinicole spre Federaţia Rusă, agenţi economici din Belarus reexportau pe piaţa rusă vinuri îmbuteliate, pa care le-ar fi importat în vrac din Moldova.

Datele statistice arată că Belarusul este a treia piaţă de desfacere pentru vinurile moldoveneşti, după Rusia şi Ucraina. În 2006 importatorii din Belarus au cumpărat produse alcoolice moldoveneşti în valoare de 36 mln USD, inclusiv vinuri îmbuteliate — 16,5 mln USD şi vin în vrac — 16,2 mln USD.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet