Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Politica→Relaţii externe

Relaţii externe în perioada 29 martie – 11 aprilie 2006

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #71 |

Republica Moldova — Consiliul Europei

În cadrul reuniunii din 28–29 martie 2006, Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a adoptat două rezoluţii interimare prin care cere autorităţilor Moldovei:

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a condamnat Guvernul Moldovei în cazul “Corsacov vs. Moldova”, pentru aplicarea torturii şi relelor tratamente, încălcarea dreptului la recurs efectiv. CEDO a obligat Guvernul Moldovei să achite lui Mihail Corsacov, victimă a unor abuzuri poliţieneşti, compensaţii în valoare de 20 mii Euro, la care se adaugă cheltuieli de judecată în mărime de 1 mie Euro. Aplicarea torturii este constatată pentru prima dată în raport cu cererile cetăţenilor moldoveni, iar avocatul reclamantului a afirmat că în examinare se află zeci de asemenea cazuri.

Republica Moldova — Uniunea Europeană

Marianne Mikko, conducătorul delegaţiei Parlamentului European în Comitetul de cooperare UE-Moldova a dat publicităţii declaraţii referitoare la starea relaţiilor Moldovei cu Uniunea Europeană şi perspectiva aprofundării acestora[1]:

Ambasadorul Moldovei la UE declară că aderarea României la Uniunea Europeană va facilita eforturile Republicii Moldova în atingerea aceluiaşi scop. Eugen Carpov consideră că după aderarea României, Republicii Moldova i se vor deschide noi perspective, va fi înregistrat un nou stadiu al relaţiilor cu UE. Diplomatul a anunţat că autorităţile moldoveneşti au demarat procesul de adaptare a versiunii în limba română a legislaţiei UE, iar puterea de la Chişinău înţelege că, la moment, nu este cazul să se discute termene concrete despre data la care Republica Moldova ar putea fi acceptată ca membru a UE.

Republica Moldova — România

Conform unui sondaj realizate realizat în martie 2006 de Centrul de Analize şi Investigaţii Sociologice “CIVIS” (România), 51 la sută dintre cetăţenii români ar vota pentru unirea cu Republica Moldova, în cazul în care s-ar organiza un referendum în acest sens. Potrivit sondajului, 27 la sută dintre români s-ar pronunţa “pentru păstrarea situaţiei actuale”, în timp ce 10 la sută nu ar participa la referendum.

Preşedintele Parlamentului Moldovei declară că doreşte semnarea a două tratate cu România: Tratatul bilateral de bază şi Tratatul cu privire la frontieră. În opinia lui Marian Lupu, ratificarea acestor documente “ar uşura rezolvarea conflictului transnistrean”. Lupu a mai declarat că în relaţiile dintre România şi Republica Moldova trebuie eliminate pentru o anumită perioadă subiectele sensibile (problema identităţii naţionale, a limbii, viziunile asupra istoriei). Pe de altă parte, Ministrul de externe al României a declarat anterior că relaţiile dintre cele două state trebuie să se bazeze pe un “tratat de parteneriat pentru Europa”, care să planifice chestiunile de viitor, nu să revină “insistent şi fără rezultat asupra trecutului” prin promovarea ideii semnării unui tratat politic.

Delegaţiile Serviciului de Informaţii şi Securitate a Moldovei şi a Serviciului Român de Informaţii s-au întrunit la Chişinău pentru a discuta problemele cooperării comune şi combaterea riscurilor pentru securitatea naţională a statelor şi regiunii în ansamblu. Au fost examinate aspecte vizînd depistarea filierelor de spălare a banilor, contracararea criminalităţii internaţionale organizate, combaterea extremismului, separatismului şi terorismului.

Republica Moldova — Federaţia Rusă

Contractul cu “Gazprom”

La 30 martie a fost semnat contractul de livrare a gazelor naturale pentru Republica Moldova, S.A “Gazprom” acceptînd păstrarea preţului actual pentru încă un trimestru. Comunicatul oficial al Concernului rus anunţă că autorităţile Moldovei au prezentat anumite propuneri de extindere a colaborării, care însă necesită o examinare detaliată, situaţia ce a şi determinat prelungirea aplicării preţului curent la achiziţionarea gazelor.

Declaraţii ale MAE rus

La 4 aprilie, Ambasadorul Moldovei la Moscova a fost invitat la MAE-ul rusesc pentru a i se atrage atenţie asupra faptului că aprecierile oficiale ruseşti despre acutizarea situaţiei în Transnistria au la bază poziţia anterioară, conform căreia, încercările de a determina una din părţile conflictului să capituleze ar fi în contradicţie cu principiile OSCE. Conform oficialilor ruşi, soluţionarea problemelor ar trebui să se producă prin negocieri politice, cu luarea în consideraţie a înţelegerilor convenite anterior, după cum se menţionează şi în Declaraţia comună a Preşedinţilor Rusiei şi Ucrainei din 15 decembrie 2005.

În cadrul şedinţei Consiliului permanent al OSCE, la 6 aprilie 2006, reprezentantul Rusiei a rostit o alocuţiune dedicată situaţiei în Transnistria, în cuprinsul căreia invocă că pierderile economice rezultate din aplicarea măsurilor comune ale Moldovei şi Ucrainei se cifrează la peste 75 milioane dolari SUA. Această situaţie se răsfrînge negativ asupra sferei sociale, a păturilor slab asigurate şi anume din aceste motive Federaţia Rusă a acordat ajutor umanitar Transnistriei. În opinia oficialului rus, măsurile aplicate de Moldova şi Ucraina constituie încercări de a exercita presiune asupra unei din părţile conflictului, iar Rusia, în calitate de intermediar în procesul de reglementare, este alarmată de situaţia creată şi blocarea procesului de negocieri.

Corespondenţă parlamentară

Preşedintele Parlamentului de la Chişinău a expediat în adresa Preşedintelui Dumei de Stat şi a Preşedintelui Consiliului Federal al Adunării Federale mesaje prin care îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu situaţia creată ca urmare a interzicerii importului de vinuri din Moldova. Marian Lupu apelează la omologii săi din Federaţia Rusă să contribuie la revizuirea de către organele executive a abordărilor şi poziţiilor tendenţioase în raport cu vinurile moldoveneşti. Adresări similare au fost expediate în adresa omologilor lor de către preşedinţii comisiilor parlamentare pentru politică externă, pentru politică economică, buget şi finanţe, al comisiei pentru agricultură şi industria alimentară.

Poziţia Moldovei faţă de primirea Rusiei în OMC

În cadrul unei conferinţe de presă susţinută la 11 aprilie 2006, şeful Direcţiei generale politici comerciale de la Ministerul Economiei şi Comerţului declară că Republica Moldova susţine aderarea Federaţiei Ruse la Organizaţia Mondială a Comerţului. Octavian Calmîc afirmă că este în interesul Moldovei ca Federaţia Rusă să devină membru al OMC şi să se confromeze regulilor internaţionale în comerţul bilateral. Conform oficialului moldovean, experţii internaţionali, delegaţiile SUA şi UE estimează că, dacă Federaţia Rusă va întreprinde acţiunile necesare, procesul de aderare a acestui stat la OMC poate să finalizeze la sfîrşitul anului 2006 — începutul anului 2007. Anterior vioceministrul Economiei Igor Dodon afirmase că moldova nu va accepta primirea Rusiei în OMC atîta timp cît nu vor fi eliminate restricţiile la importul şi comercializare vinurilor moldvenenşti în această ţară.

Modificarea condiţiilor de intrare în Federaţia Rusă şi Moldova

Începînd cu 7 aprilie 2006 este pus în aplicare un Protocol adiţional la Acordul privind călătoriile reciproce fără vize ale cetăţenilor Republicii Moldova şi cetăţenilor Federaţiei Ruse. Astfel, cetăţenii celor două ţări vor putea intra pe teritoriul străin doar în baza paşapoartelor pentru străinătate şi a unor documente speciale eliberate de autorităţile abilitate (paşaportul/legitimaţia de marinar, titlu de călătorie pentru întoarcerea în ţară eliberat de ambasade). Introducerea noilor măsuri va îmbunătăţi regimul de control la frontieră şi va favoriza combaterea migraţiei ilegale, dar poate provoca mai multe dificultăţi cetăţenilor Moldovei care se află în această ţară fără a deţine paşaport valabil (anterior era permisă intrarea şi ieşirea în bază de buletin de identitate).

Moldova în lume

Guvernul Republicii Moldova intenţionează să anuleze regimul de vize pentru cetăţenii statelor Uniunii Europene, ai SUA, Canadei, Elveţiei şi Japoniei, începînd cu 1 ianuarie 2007. Executivul speră ca măsură respectivă va contribui la impulsionarea activităţilor turistice, va spori atractivitatea investiţională a Moldovei. Despre necesitatea unei asemenea decizii se vorbeşte de mai mult timp, ea fiind recomandată şi de reprezentanţii instituţiilor comunitare, dar o decizie clară nu a fost elaborată de Guvern, chiar dacă a fost sugerată şi de şeful statului. De notat că în Parlament, la începutul lunii martie a fost depus un proiect de lege la tema dată, iniţiat de deputatul fracţiunii AMN Vitalia Pavlicenco, care propune anume măsurile pe care şi Guvernul declară că le susţine.

15–28 martie 2006 12–28 aprilie 2006