Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
|
|
e-journal #155 |
Pe parcursul lunii octombrie, în cadrul dialogului politic dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, au avut loc mai multe evenimente semnificative pentru viitorul relaţiilor moldo-comunitare. Printre acestea merită a fi menţionate publicarea Rezoluţiei privind Moldova a Parlamentului European şi Concluziilor privind Moldova ale Consiliului European. Mai mult decît pozitive, ambele documente au salutat realizările autorităţilor moldoveneşti din ultimul an în domeniul consolidării democraţiei şi reformelor structurale, în pofida instabilităţii politice existente şi a mai multor probleme rămase nesoluţionate, dar care erau menţionate în rezoluţiile anteriore ale forurilor europene — impunitatea poliţiştilor, corupţia autorităţilor judecătoreşti, îmbunătăţirea mediului de afaceri etc. În concluziile sale, Consiliul European anunţă despre începutul procesului de pregătire pentru lansarea negocierilor asupra Zona de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător, precum şi despre pregătirea Planului de Acţiuni pentru regimul liberalizat de vize.
În cadrul reuniunii au fost examinate pe de o parte evoluţiile Republicii Moldova din ultimul an pe plan intern, privind implementarea reformelor în toate domeniile de activitate incluse Planul de Acţiuni Republica Moldova-Uniunea Europeană, iar pe de altă parte evoluţiile Republicii Moldova privind agenda sa europeană, legate de negocierea Acordului de Asociere, pregătirea pentru negocierea Zonei de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător, dialogul privind liberalizarea vizelor, preluarea preşedinţiilor Comunităţii Tratatului Energetic şi TRACECA.
Delegaţia a efectuat o vizită de evaluare a situaţiei din Republica Moldova înaintea alegerilor parlamentare anticipate. În timpul vizitei, membrii delegaţiei au avut întrevederi cu oficiali internaţionali, ambasadori ai statelor UE, oficiali moldoveni, preşedinţi ai partidelor politice, reprezentanţi ai societăţii civile şi jurnalişti. Delegaţia a vizitat şi Tiraspolul unde s-a întîlnit cu Igor Smirnov şi Vladimir Yastrebciak, cu care a discutat subiectul reluării negocierilor oficiale şi acordul privind Transnistria.
În timpul negocierilor, părţile UE şi ale Republicii Moldova au lucrat în trei grupuri de lucru: 1) “Reforma şi Dialogul Politic, Cooperarea în domeniul Politicii Externe şi de Securitate”, în cadrul căruia au fost definitivate negocierile privind Stabilitatea Regională şi Curtea Penală Internaţională, ceea ce a permis finalizarea negocierilor la acest capitol; 2) “Justiţie, Libertate şi Securitate” în cadrul căruia au fost definitivate negocierile privind protecţia datelor cu caracter personal, cooperarea în domeniul migraţiei, azilului, gestiunii frontierei şi combaterii terorismului; 3) “Cooperare economică, financiară şi sectorială”, în cadrul căruia au fost provizoriu închise 10 din cele 21 capitole de negocieri, privind managementul finanţelor publice, cooperarea în domeniul industrial şi antreprenorial, sănătatea publică şi dialogul economic.
În Rezoluţia privind Moldova, PE salută progresele realizate de către Republica Moldova pe parcursul ultimului an în domeniul consolidării instituţiilor democratice, respectării statului de drept şi a drepturilor omului şi solicită Consiliul UE să invite Comisia să înceapă elaborarea unui plan de acţiune pentru liberalizarea vizelor. Totuşi, Parlamentul European a subliniat că este necesar ca Republica Moldova să-şi intensifice eforturile în direcţia implementării efective a reformelor structurale, în special în privinţa statului de drept, a combaterii corupţiei şi a climatului de afaceri şi investiţii, precum şi în privinţa restabilirii încrederii populaţiei în instituţiile statului şi autorităţile judiciare. De asemenea, forţele democratice şi comunităţile etno-culturale au fost îndemnate să evită confruntările politice. Cu referire la problema transnistreană, a fost făcută constatarea că soluţionarea problemei transnistrene reprezintă un element esenţial pentru promovarea stabilităţii politice şi a prosperităţii economice în Republica Moldova şi în regiune. Parlamentul European a concluzionat că UE poate contribui la soluţionarea acestei probleme prin sprijinirea de proiecte comune ale comunităţilor locale şi societăţii civile de pe ambele maluri ale Nistrului.
Concluziile privind Republica Moldova ale Consiliului Afacerilor Generale şi Relaţiilor Externe (CAGRE) menţionează că Consiliul:
În cadrul reuniunii au fost examinate rezultatele obţinute în cadrul Parteneriatului de Mobilitate Moldova-UE pe parcursul anului 2010 în cadrul celor şapte domenii de activitate (consolidarea relaţiilor cu diaspora; promovarea returului şi reintegrării migranţilor moldoveni; consolidarea capacităţilor instituţionale în domeniul gestionării migraţiei; investirea remitenţelor; gestionarea frontierei şi securitatea documentelor; asigurarea protecţiei sociale a emigranţilor; cooperarea în domeniul luptei contra migraţiei ilegale şi a traficului de fiinţe umane) şi studiate posibilităţile de lansare a noi iniţiative în cadrul Programului de la Stockholm[1].
În pofida eforturilor diplomatice, relaţiile moldo-ruse rămîn departe de a fi foarte bune. Pe 7–8 octombrie, viceministru de externe, Andrei Popov a efectuat o vizită de lucru la Moscova, în cadrul căreia a abordat cu omologii săi mai multe subiecte vulnerabile ale relaţiilor moldo-ruse: cooperarea comercial-economică, reglementarea conflictului transnistrean şi situaţia migranţilor moldoveni aflaţi pe teritoriul Federaţiei Ruse. Potrivit comunicatului de presă al MAEIE, rezultatul vizitei a fost unul satisfăcător. Cu toate acestea, pe parcursul lunii octombrie mai mulţi oficiali ruşi, printre care şeful Rospotrebnadzor, Ghenadii Onişcenco şi Preşedintele rus Dmitri Medvedev au făcut declaraţii prin care afirmă despre lipsa unei puteri efective la Chişinău şi neputinţa autorităţilor moldoveneşti de a soluţiona problema vinurilor moldoveneşti şi problema transnistreană.
Republica Moldova continuă să-şi consolideze relaţiile cu România. Pe 8 octombrie, la Iaşi a fost inaugurat Consulatul General al Republicii Moldova. Totodată, după ce Angela Merkel, cancelarul Germaniei, a sugerat în cadrul vizitei sale la Bucureşti din 11–12 octombrie că semnarea unui tratat de frontieră dintre Republica Moldova şi România este un pas în direcţia soluţionării conflictului transnistrean, pe 17 octombrie, Traian Băsescu, preşedintele României a făcut la rîndul său o declaraţie prin care nu a exclus semnarea Tratatului de frontieră cu Republica Moldova. Potrivit preşedintelui Român, semnarea tratatului se va face pentru a susţine Alianţa pentru Integrare Europeană şi în defavoarea Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, care a acuzat de mai multe ori România că tergiversează semnarea tratatului de frontieră din cauza pretenţiilor teritoriale faţă de Republica Moldova.
2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 |