Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Politica→Relaţii externe

Relaţii externe în perioada 1–16 iulie 2006

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #77 |

Republica Moldova — Consiliul Europei

Deputatul Vlad Cubreacov, membru al delegaţiei parlamentare a Moldovei în APCE a declarat în plenul Parlamentului, că la întrevederile de la finele lunii iunie cu membrii Comisiei pentru respectarea obligaţiilor şi angajamentelor statelor membre ale Consiliului Europei, raportorii pentru Moldova din partea APCE au expus opinia că autorităţile Moldovei nu reuşesc să-şi îndeplinească obligaţiile asumate, activitatea în domeniu fiind puţin ineficientă, fapt ce va determina menţinerea monitorizării în continuare a Moldovei de către CE.

CEDO a condamnat Republica Moldova încă în două cazuri. În dosarul “Boicenco vs Moldova”, CEDO a constatat aplicarea torturii şi tratamentelor inumane faţă de Nicolai Boicenco, anchetat de organele de drept pentru comiterea unor infracţiuni. A fost constatată şi încălcarea dreptului la libertate şi apărare, precum şi încălcarea dreptului de adresare în CEDO. Republica Moldova urmează să achite lui Boicenco 40 mii euro pentru prejudiciu moral, precum şi să acopere cheltuielile de judecată estimate la 7 mii euro.

În cazul “Gurov vs Moldova”, CEDO a constatat încălcarea de către autorităţi a dreptului la proces echitabil, la examinarea cauzei civile intentate de reclamantă în instanţele moldoveneşti participînd un judecător al cărui mandat expirase. Guvernul nu a negat existenţa practicii de continuare a activităţii de către judecători pînă la adoptarea deciziei finale de către Preşedintele Republicii, fără ca o lege să reglementeze acest lucru[1]. CEDO consideră că participarea judecătorului respectiv era fără fundament legal şi această practică contravine principiului conform căruia sistemul judiciar într-o societate democratică nu trebuie să depindă de puterea discreţionară a executivului. Curtea apreciază că această cauză constituie în sine o satisfacţie echitabilă suficientă pentru despăgubirea morală a reclamantei şi i-a acordat 1200 euro pentru costuri şi cheltuieli.

Republica Moldova — Uniunea Europeană

Misiunea UE de Asistenţă la Frontiera moldo-ucraineană a inaugurat un nou oficiu, cu sediul la Chişinău. Decizia a fost luată urmare a monitorizării activităţilor trans-frontaliere, cu scopul acoperirii mai mari a acestora.

La Chişinău a efectuat o vizită de lucru Eneko Landaburu, director general pentru Relaţii Externe în cadrul Comisiei Europene, funcţionar responsabil de monitorizarea implementării obiectivelor Comisiei Europene privind relaţiile sale cu toate ţările relevante din lume. Oficialul european a avut întrevederi cu Preşedintele ţării, speakerul Parlamentului, Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, alţi oficiali guvernamentali. La întrevederi au fost analizate rezultatele colaborării RM-UE, inclusiv în implementarea Planului de Acţiuni. Reprezentantul UE a declarat că comunitatea manifestă interes pentru procesele ce au loc în Republica Moldova şi va continua acordarea asistenţei solicitate în diverse domenii. Rolul UE este văzut în sprijinirea deciziei autorităţilor moldoveneşti de integrare europeană, inclusiv prin instrumente politice în cadrul politicii de vecinătate. Reprezentanţii Moldovei au abordat în cadrul întrevederilor şi problema simplificării regimului de vize, a semnării unui acord de preferinţe comerciale autonome asimetrice.

În cadrul întrevederii de la Londra a viceministrului de externe al Moldovei, Valeriu Ostalep, cu consilierul Prim-ministrului Marii Britanii pentru Uniunea Europeană, Kim Darroh, s-a convenit elaborarea unui mecanism permanent de consultare cu Marea Britanie pentru a asigura implementarea cît mai eficientă a Planului de Acţiuni RM-UE. Ostalep a solicitat sprijinul Marii Britanii pentru abordarea cît mai pragmatică şi eficientă de către Republica Moldova a procesului de integrare europeană, asistenţa experţilor britanici pe problematica europeană prezentînd un interes sporit pentru Republica Moldova.

Republica Moldova — Federaţia Rusă

În pofida faptului că la etapa finală a negocierilor s-a implicat chiar Prim-ministrul Moldovei Vasile Tarlev, începînd cu 1 iulie S.A “Gazprom” va livra Moldovei gaze naturale la un preţ de 160 dolari SUA pentru 1000 m3. Acordul a fost încheiat doar pe un trimestru, negocierile asupra unui contract de lungă durată fiind continuate.

Negocierile în problema reluării exportului de vinuri în Federaţia Rusă deocamdată nu au dat rezultate şi o anumită certitudine va apărea doar la finele lunii august. Anterior reprezentanţii Rospotrebnadzor au solicitat autorităţilor Moldovei un plan de acţiuni pentru eventuala reluare a exporturilor de vinuri moldoveneşti, care a fost elaborat. De la reprezentanţii Federaţiei ruse s-a solicitat prezentarea unor parametri clari pentru determinarea calităţii vinurilor, luînd ca bază indicatorii folosiţi de Organizaţia Mondială a Viei şi Vinului.

Moldova în lume

În incinta Parlamentului Marii Britanii a avut loc o degustare de vinuri, organizată cu prilejul a vizitei de lucru la Londra a viceministrului de externe Valeriu Ostalep. Degustarea a fost organizată de Ambasada Republicii Moldova, în cooperare cu Parlamentul britanic şi cu suportul companiei britanice importatoare de vinuri produse în Moldova “FBL”, al fundaţiei John Smith Trust. Lordul Dubs, preşedintele grupului de prietenie cu Republica Moldova din cadrul Parlamentului britanic, a menţionat în cadrul recepţiei că “această acţiune a constituit un act de solidaritate cu producătorii de vinuri moldoveneşti”. La recepţie au fost prezenţi membrii Parlamentului britanic, reprezentanţii Ministerului britanic al afacerilor externe, instituţiilor britanice guvernamentale şi ne-guvernamentale, ai mass-media şi misiunilor diplomatice acreditate la Londra.

  1. ↑ În anul 2000 a expirat mandatul a zeci de judecători numiţi în funcţie în anul 1995, conform prevederilor constituţionale şi legale în vigoare la acea dată. Preşedintele în exerciţiu Petru Lucinschi nu a asigurat numirea lor în funcţii pentru noi mandate, iar Preşedintele Voronin a profitat de această situaţie pentru a efectua o triere a cadrelor în justiţie. Mai bine de un ani, zeci de judecători au activat fără a avea împuterniciri legale depline şi au emis hotărîri a căror valabilitate, în condiţiile constatate recent de CEDO, ar putea fi pusă la îndoială.