Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Politica→Relaţii externe

Relaţii externe în perioada 16–31 octombrie 2007

Integrare europeană

Reuniunea a VIII-a a Comitetului de Cooperare UE-Moldova

La 25 octombrie a.c., la Chişinău a avut loc reuniunea a VIII-a a Comitetului de Cooperare UE-Moldova. Reuniunea a fost prezidată de Hilde Hardeman, şef de Unitate în cadrul DG RELEX al Comisiei Europene, din partea UE, şi de Valeriu Ostalep, viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, din partea Moldovei.

Principala temă abordată la reuniune a fost realizarea obiectivelor Planului de Acţiuni UE-Moldova (PAUEM). Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE), oficialii europeni au remarcat că Moldova a făcut progrese considerabile pe plan legislativ şi au reiterat importanţa asigurării implementării actelor legislative şi normative adoptate. În acest fel, reprezentanţii UE au reluat una din concluziile “Raportului de progres pentru Moldova”, lansat de Comisia Europeană pe 4 decembrie 2006, şi a reuniunii a IX-a Consiliului de Cooperare UE-Moldova, din 19 iunie, de la Luxemburg. Aceasta poate însemna faptul că UE nu şi-a schimbat mult de atunci percepţia în mai bine faţă de capacitatea Moldovei a asigura aplicarea efectivă a realizărilor legislative în practică.

Printre alte realizări au fost remarcate dialogul politic activ dintre UE şi Moldova; aderarea Moldovei la Procesul de la Bologna; participarea la programele ERASMUS-MUNDUS “External Cooperation Window” şi TEMPUS III; etc.

La conferinţa de presă de după reuniunea oficială, Hilde Hardeman a informat că al doilea raport al Comisiei Europene de evaluare a procesului de realizare a PAUEM va fi dat publicităţii în aprilie 2008 şi că pe baza acestuia UE va decide asupra naturii relaţiei sale cu Moldova. Valeriu Ostalep, la rîndul său, s-a arătat încrezător în ceea ce priveşte avansarea relaţiilor dintre Părţi şi a specificat că pentru Moldova este mai puţin esenţială denumirea noului acord cu UE şi mai important faptul ca acesta să permită ancorarea Moldovei în spaţiul celor patru libertăţi de circulaţie a UE. Aceasta este o găselniţă şi o opţiune mai potrivită decît doleanţa obsesivă de pînă nu demult a Chişinăului de a semna un Acord de Asociere cu UE. Solicitarea din urmă devenise în ultima perioadă iritantă pentru Bruxelles.

CNIE

La 25 octombrie, a avut loc şedinţa săptămînală ordinară a Comisiei Naţionale pentru Integrare Europeană (CNIE). În cadrul acesteia, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA), Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale (MERN), şi Ministerul Industriei şi Infrastructurii (MII) au prezentat rapoarte privind îndeplinirea caietelor de sarcini convenite pentru realizarea PAUEM. Printre puţinele restanţe remarcate în cadrul şedinţei CNIE se numără deficienţe legate de implementarea reglementărilor tehnice şi de funcţionarea laboratoarelor de testare a calităţii produselor alimentare.

Ca şi la şedinţele anterioare, prim-ministrul Vasile Tarlev a atras atenţia asupra necesităţii informării ample a instituţiilor europene despre acţiunile întreprinse în procesul de realizare a PAUEM.

Vizita vicepreşedintelui PE în Moldova

La sfîrşitul lunii octombrie, în vizită oficială în Moldova s-a aflat Miguel Angel Martínez Martínez, vicepreşedinte al Parlamentului European (PE). Acesta s-a întîlnit la Chişinău cu mai mulţi demnitari moldoveni, printre care: Preşedintele Vladimir Voronin şi speaker-ul Marian Lupu. Discuţiile din cadrul acestor întîlniri au vizat o gama variată de subiecte, de la circulaţia cetăţenilor moldoveni pe teritoriul UE pînă la reglementarea transnistreană.

Vicepreşedintele PE s-a arătat dispus să contribuie la extinderea dialogului interparlamentar, văzut în măsură să sporească vizibilitatea Moldovei pe plan european şi să faciliteze includerea priorităţilor Chişinăului pe agenda europeană de discuţii. În acest sens, partea moldoveană s-a arătat interesată în organizarea unor vizite de lucru a parlamentarilor moldoveni la PE.

Cooperare bilaterală

Republica Moldova — România

Relaţiile bilaterale moldo-române au dat semne firave de destindere în perioada vizată. În cadrul unei întrevederi a lui Marian Lupu, preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova, cu Filip Teodorescu, ambasador al României la Chişinău, s-a căzut de acord asupra faptului că valorile şi standardele europene comune trebuie să constituie liantul celor două ţări. Iar pornind de la această punte de legătură, s-ar putea merge mai departe pe calea dezvoltării raporturilor moldo-române într-un şir larg de domenii: economic, comercial, cooperării transfrontaliere, contactelor interumane etc.

Dacă în acest caz, valorile europene comune sînt puse la baza unei construcţii viguroase a relaţiilor dintre Părţi, atunci Preşedintele Voronin vede lucrurile de o altă manieră. Voronin a lăsat să se înţeleagă, în cadrul unei emisiuni la postul tv NIT, că Moldova este gata să facă concesii şi să se aşeze la masa de tratative cu România doar pentru fructificarea aspiraţiilor sale europene.

Cooperare regională

Republica Moldova — OCEMN

La 25 octombrie curent, în capitala Turciei, Ancara, a avut loc cea de-a a XVII-a reuniune a miniştrilor Afacerilor Externe ai statelor membre ale Organizaţiei Cooperării Economice la Marea Neagră (OCEMN). Moldova a fost reprezentată la reuniune de Eugenia Kistruga, viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene. Potrivit serviciului de presă al MAEIE, reprezentanţii statelor participante la reuniune au examinat mecanismele necesare pentru realizarea prevederilor Declaraţiei adoptate la summit-ul organizaţiei din iunie 2007, la Istanbul, şi au aprobat o declaraţie a OCEMN. La finalul reuniunii, preşedinţia OCEMN exercitată pentru o jumătate de an a fost transmisă de la Turcia către Ucraina.

Cooperare multilaterală

Republica Moldova — Consiliul Europei
Decizii ale CEDO

În perioada de referinţă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunţat un număr record de hotărîri — 15 — împotriva Moldovei, în cauzele: Ţara şi Poiată c. Moldovei; Ţiberneac Vasile c. Moldovei; Nadulişneac Ion c. Moldovei; Buianovschi c. Moldovei; Deordiev şi Deordiev c. Moldovei; Vitan c. Moldovei; Ţiberneac c. Moldovei; Marcu c. Moldovei; Cazacu c. Moldovei; Colibaba c. Moldovei; Flux şi Samson c. Moldovei; Stici c. Moldovei; Ţurcan şi Ţurcan c. Moldovei; Deliuchin c. Moldovei şi Lipatnikova şi Rudic c. Moldovei. În aceste cauze Moldova a fost condamnată pentru încălcarea drepturilor la libertatea de exprimare, la protecţia proprietăţii, la un recurs efectiv, pentru aplicarea torturii, pentru detenţie ilegală în arest şi pentru neexecutarea sau executarea întîrziată a hotărîrilor judecătoreşti[1].

Pînă în prezent, CEDO a condamnat Moldova în 91 de cauze. 46 de decizii (50,5%) de condamnare a Moldovei au fost pronunţate doar în 2007(!), an declarat de autorităţi drept “ultima sută de metri” în procesul de implementare a PAUEM[2].

  1. ↑ Suma despăgubirilor pe care va trebui să le plătească Moldova în aceste 15 cazuri este de 78 710 euro (aprox. 1,3 mln lei).
  2. ↑ Pînă în prezent Moldova a fost obligată de CEDO să plătească reclamanţilor despăgubiri în jur de 1,53 mln euro (aprox. 25,3 mln lei).
1–15 octombrie 2007 1–16 noiembrie 2007