Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
|
|
e-journal #129 |
La 3 decembrie 2008, la Bruxelles a făcut publică Concepţia Parteneriatul EsticEN — o nouă iniţiativă a Comisiei Europene de aprofundare a relaţiilor politice şi economice cu 6 ţări vecine ex-sovietice: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova şi Ucraina. Această iniţiativă prevede un nivel mai înalt de angajare politică a statelor vizate, inclusiv semnarea unor Acorduri de Asociere cu UE, o integrare progresivă în economia UE, facilitarea călătoriilor cetăţenilor din această regiune către UE, cu condiţia îndeplinirii anumitor cerinţe de securitate, stabilirea unor modalităţi mai concrete de asigurare a securităţii energetice, care să fie avantajoase pentru toate părţile implicate şi creşterea nivelului de asistenţă financiară din partea Uniunii Europene. Toate aceste beneficii vor fi acordate diferenţiat, în dependenţă de succesele şi cerinţele specifice ale fiecărei ţări. Parteneriatul Estic prevede stimularea reformelor interne a ţărilor vizate prin crearea a 4 platforme politice multilateraleEN privind democraţia, buna guvernare şi stabilitatea; integrarea economică şi convergenţa cu politicile UE; securitatea energetică; precum şi contactele interpersonale în vederea sprijinirii suplimentare a eforturilor individuale de reformă ale partenerilor. În plus, Uniunea Europeană va sprijini dezvoltarea socială şi economică a celor 6 ţări prin intermediul a 5 iniţiative (programul integrat de gestionare a frontierelor; facilitatea pentru IMM-uri; promovarea pieţelor regionale de energie electrică, a eficienţei energetice şi a surselor de energie regenerabilă; dezvoltarea coridorului energetic sudic şi cooperarea privind prevenirea, pregătirea şi răspunsul în cazul dezastrelor naturale şi al celor provocate de om). Uniunea Europeană va aloca 350 milioane de euro pentru finanţarea acestei iniţiative în perioada 2010–2013 şi va redirecţiona alte 250 milioane de euro alocate în cadrul programelor regionale ale Politicii Europene de Vecinătate (PEV). Parteneriatul Estic urmează a fi lansat în primăvara anului 2009.
Notă ADEPT: Concepţia Parteneriatului Estic nu oferă univoc o perspectivă europeană pentru ţările vizate, inclusiv pentru Republica Moldova, ci doar presupune relaţii mai diferenţiate cu UE în raport cu vecinii sudici ai Uniunii Europene. Din contra, oficialii europeni au accentuat că noua iniţiativă a UE nu este un preludiu pentru o viitoare extindere a UE.
Pe 12 decembrie, dna Benita Ferrero-Waldner, comisarul european pentru relaţii externe a făcut publică o declaraţie în legătură cu refuzul CCA de a prelungi licenţa de emisie a postului TV Pro TV Chişinău. Comisarul european îşi exprimă îngrijorarea faţă de decizia CCA şi atenţionează că libertatea presei este unul din principiile democraţiei eficiente, pe care autorităţile moldoveneşti trebuie să-l respecte, în special în ajunul alegerilor parlamentare din primăvara anului 2009.
Pe 3 şi 25 decembrie 2008 s-au desfăşurat şedinţele ordinare ale Comisiei Naţionale pentru Integrare Europeană. Şedinţele au fost prezidate, ca de obicei, de preşedintele ţării, Vladimir Voronin. În cadrul şedinţei din 3 decembrie 2008 au fost discutate rezultatele înregistrate de Republica Moldova în colaborarea cu UE şi procesul de integrare europeană, în special:
La şedinţa din 25 decembrie, membri Comisiei au revenit încă o dată asupra totalurilor implementării Agendei de Integrare Europeană pentru 2008 şi au discutat despre elaborarea de către Guvern a Agendei de Integrare Europeană 2009. Raportul privind implementarea Agendei 2008, precum şi noua Agendă de Integrare Europeană urmează să fie făcute publice în ianuarie 2009. Un alt subiect discutat de membrii Comisiei a fost Conceptul schemei Delegaţiei de negociatori ai RM pentru noul Acord UE-RM, elaborat în baza experienţei ţărilor Baltice, Croaţiei, ţărilor din Balcanii de Vest şi Ucraina. A fost menţionat faptul că Republica Moldova dispune de 6 luni pentru a forma şi instrui echipa de negociatori şi pentru a pregăti negocierea noului acord cu UE. Componenţa nominală a Delegaţiei de negociatori ai RM urmează a fi prezentată Guvernului spre aprobare la începutul anului 2009.
Relaţiile moldo-române nu s-au remarcat prin evoluţii calitative, evenimentele care s-au produs în relaţiile dintre cele două ţări doar au scos în evidenţă eforturile contradictorii ale oficialităţilor de la Chişinău de a anima relaţiile cu statul vecin.
Pe de o parte, pe 24 decembrie, Ministerul Afacerilor Interne al Moldovei acuză printr-un comunicat de presă un angajat al Consulatului României din Republica Moldova de implicare în activităţile unei filiere infracţionale care se ocupa de eliberarea vizelor pentru România în lipsa solicitanţilor. Ca răspuns, MAE român a declarat că Ambasada României a semnalat în repetate rînduri MAEIE de la Chisinau despre activităţile dubioase ale firmei incriminate, prezentînd documente care atestau că se întocmeau acte ilegale pentru dosarul necesar obţinerii de vize pentru intrarea în România. Pe de altă parte, la 29 decembrie, nou-desemnatul ministru al afacerilor externe al României, Cristian Diaconescu, s-a întîlnit cu ambasadoarea Republicii Moldova în România, Lidia Guţu, care a transmis un mesaj de felicitare din partea ministrului moldovean de externe, Adnrei Stratan. În cadrul discuţiilor, părţile “au exprimat dorinţa de a continua colaborarea deschisă, pragmatică, dintre cele două state pentru dezvoltarea şi adâncirea relaţiilor bilaterale, precum şi pentru sprijinirea apropierii Republicii Moldova de UE”. În acelaşi timp, Cristian Diaconescu şi-a exprimat dorinţa de a se întalni, cît mai curînd posibil, cu omologul său de la Chisinau, Andrei Stratan. Această dorinţă a ministrul român de externe se înscrie în liniile directoare ale politicii externe romanesti spre Est, trasate de preşedintele român Traian Băsescu la investirea în funcţie a noului ministru de externe. În particular, Traian Băsescu a menţionat necesitate de a persevera în relaţiile cu Republica Moldova, care rămîne a fi marea grijă a României. Cu toate acestea, preşedintele român a afirmat că România a făcut tot posibilul pentru a dinamiza relaţiile moldo-române şi din punct de vedere diplomatic, şi din punct de vedere al sustinerii la UE, ceea ce nu este valabil şi în cazul autorităţilor moldoveneşti.
La 16 decembrie, preşedintele Republicii Moldova a primit copiile scrisorilor de acreditare a mai multor ambasadori străini:
În perioada vizată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunţat în cauzele Unistar Ventures GmbH c. Moldovei, Tudor-Auto S.R.L. (nr. 1), Triplu-Tudor S.R.L. şi Tudor-Auto S.R.L. (nr. 2) c. Moldovei, Avram c. Moldovei, Levinţa c. Moldovei şi Năvoloacă c. Moldovei.
În prima cauză, Curtea a constatat, în unanimitate, violarea dreptului la proprietate, ca urmare a refuzului Guvernului Moldovei de a returna companiei reclamante suma de bani cu care aceasta a participat la formarea capitalul statutar al unei companii aeriene mixte, după ce Guvernul Moldovei a hotărît unilateral rezilierea contractului de creare a respectivei companii mixte. Curtea a acordat reclamantului 6 milioane 700 mii euro cu titlu de prejudiciu material, 3 mii euro cu titlu de prejudiciu moral şi 9 mii 855 euro cu titlu de costuri şi cheltuieli.
În cauzele Tudor-Auto S.R.L. (nr. 1), Triplu-Tudor S.R.L. şi Tudor-Auto S.R.L. (nr. 2) c. Moldovei, Curtea a constatat violarea dreptului la un proces echitabil, dreptului la proprietate şi la un recurs efectiv. Curtea urmează să stabilească mai tîrziu suma prejudiciului material.
În cauzele Avram c. Moldovei şi Năvoloacă c. Moldovei, Curtea a constatat violarea dreptului la un proces echitabil, acordînd doar reclamantului Năvoloacă 5 mii euro cu titlu de daune morale.
În cauza Levinţa c Moldovei, Curtea a constat aplicarea torturii şi violarea dreptului la un proces echitabil, acordînd reclamanţilor 16 mii euro cu titlu de prejudicii morale şi suma totală de EUR 2 mii euro cu titlu de costuri şi cheltuieli.
În decembrie 2008, Moldova îşi încheie mandatul de Preşedinte 4 aranjamente regionale: Iniţiativa Central-Europeană (ICE), Centrul pentru Cooperare în domeniul Securităţii — RACVIAC, CEFTA şi Reţeaua de Sănătate în Europa de Sud-Est (SEEHN). Cu această ocazie pe 23 decembrie 2008, Ministerul Afacerilor Externe şi a Integrării Europene a lansat rapoartele de activitate pe pagina web oficială a Preşedinţiilor Republicii Moldova la iniţiativele regionale — www.chairmanship.mfa.md.
2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 |