Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Politica→Relaţii externe

Relaţii externe în perioada 1–15 septembrie 2007

Integrare europeană

Conferinţa “Lucrăm împreună — Consolidarea Politicii Europene de Vecinătate”

Pe 3 septembrie 2007, la Bruxelles, a avut loc Conferinţa “Lucrăm împreună — Consolidarea Politicii Europene de Vecinătate”. Conferinţa a fost organizată la iniţiativa Comisiei Europene şi este primul eveniment de acest fel de la lansarea PEV încoace. La eveniment au participat înalţi funcţionari din cadrul instituţiilor europene, inclusiv, José Manuel Barroso, Preşedintele Comisiei Europene, şi Benita Ferrero-Waldner, Comisar pentru Relaţii Externe şi Politica Europeană de Vecinătate (PEV), precum şi înalţi oficiali, reprezentanţi ai mediilor de afaceri şi societăţii civile din statele participante în cadrul PEV.

La nivel oficial, Moldova a fost reprezentată la conferinţă de Andrei Stratan, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene.

Organizînd această conferinţă, Comisia Europeană a dorit să înţeleagă mai bine care sînt doleanţele statelor participante în cadrul PEV, pentru a le integra apoi în oferta pe care UE o face vecinilor săi prin intermediul PEV. Conferinţa s-a înscris astfel într-un efort al UE de a perfecţiona şi a multiplica mecanismele de cooperare din cadrul PEV, după ce timp de trei ani şi ceva de la lansarea PEV părţile implicate sînt în măsură să tragă concluziile de rigoare referitor la funcţionarea PEV. Evenimentul urmează după două încercări ale UE de a îmbunătăţi la nivel conceptual formele şi conţinutul cooperării în cadrul PEV. Prima a fost făcută prin intermediul Comunicării Comisiei, din 4 decembrie 2006, privind consolidarea PEV, iar a doua — de Preşedinţia germană a Consiliului UE care, pornind de la Comunicarea Comisiei, a nuanţat într-un raport un şir de oportunităţi spre a fi valorificate de PEV.

Andrei Stratan, în discursul său de la conferinţă, a prezentat poziţia Chişinăului faţă de PEV, punînd accent pe necesitatea: (a) diversificării priorităţilor de acţiune cuprinse în Planurile de Acţiuni în contextul celor patru libertăţi: a bunurilor, cetăţenilor, serviciilor şi capitalului; (b) integrării economico-comerciale; (c) accesului pe piaţa internă a UE; (d) liberalizări graduale a regimului de vize între statele partenere şi UE şi (e) dezvoltării cadrului juridic al relaţiilor UE-Moldova.

Şedinţa Comitetului pentru Afaceri Externe al PE

Principalele puncte de reper din discursul său de la Conferinţa din 3 septembrie au fost reluate de Stratan şi în cadrul şedinţei Comitetului pentru Afaceri Externe al Parlamentului European (PE), din 12 septembrie curent. Stratan a reiterat necesitatea definirii unui nou cadrul juridic de relaţii cu UE, care să urmeze după 2008, şi care, a sugerat ministrul, să aducă treptat Moldova în spaţiul celor patru libertăţi.

CNIE

La 13 septembrie a.c., a avut loc şedinţa Comisiei Naţionale pentru Integrare Europeană (CNIE). În cadrul şedinţei, Valeriu Ostalep, viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, a prezentat un raport referitor la stadiul actual al procesului de realizare a PAUEM şi al relaţiilor Moldova-UE.

A urmat apoi o intervenţie a prim-ministrului Vasile Tarlev. Acesta a informat audienţa că, deşi perioada prevăzută pentru îndeplinirea PAUEM va expira la 1 martie 2008, a emis o dispoziţie în care cere încheierea procesului de realizare a obiectivelor PAUEM pînă la 17 noiembrie 2007. De ce s-a ales data de 17 noiembrie 2007? Premierul a explicat că atunci se vor împlini 5 ani de la semnarea decretului Preşedintelui Voronin, document care a instituit CNIE, a cerut elaborarea “Concepţiei integrării europene” şi care a “pus prima piatră la temelia vectorului proeuropean”. Pentru mai multă exactitate, se impun două precizări: (a) decretul menţionat a fost semnat pe 13 noiembrie 2002, şi (b) acesta prevedea, într-adevăr, constituirea CNIE, dar menită să elaboreze şi să prezinte Parlamentului spre aprobare Strategia de integrare europeană a Republicii Moldova, precum şi să elaboreze şi aprobe planul de acţiuni pentru realizarea acestei strategii[1].

Vasile Tarlev a mai informat că CNIE urmează să se reunească săptămînal, în fiecare joi, pentru a se examina mersul procesului de realizare a obiectivelor PAUEM. Premierul a cerut ministrului Afacerilor Externe şi Integrării Europene ca în termen de 10 zile să se întîlneacă cu ambasadorii statelor UE care au semnalat restanţe în implementarea PAUEM şi să clarifice problemele pe care aceştia le-au sesizat şi soluţiile corespunzătoare.

De asemenea, prim-ministrul a cerut ambasadelor moldoveneşti să fie mai active, avertizînd că ambasadorii care nu vor da randament vor fi rechemaţi din funcţie. Tot MAEIE i s-a solicitat să informeze asupra conţinutului rapoartelor “de dezinformare” scrise de “pseudopatrioţi […] pentru a deranja relaţiile dintre Moldova şi UE”. În ideea ca Moldova să vorbească cu o sigură voce cu UE şi în virtutea reuniunilor viitoare ale subcomitetelor Moldova-UE instituite prin APC, Tarlev a cerut pe un ton categoric ministerelor de resort să-şi coordoneze de fiecare dată poziţiile cu MAEIE.

În cea mai mare parte a intervenţiei sale Vasile Tarlev s-a oprit la o analiză succintă a activităţii mai multor instituţii publice centrale, activitate privită prin optica realizării PAUEM. Instituţiile vizate au fost: MAI, CCCEC, MJ, CSM, CCA, MEC, MAIA, Serviciul Vamal, MPSFC, MTGD şi MAPL. Premierul a accentuat, în special, restanţele acestor instituţii, avertizînd conducătorii acestora să ia de urgenţă măsurile de rigoare pentru eliminarea lor şi a lăsat să se înţeleagă că în caz contrar “următorii paşi pot fi mult mai duri”. În acelaşi spirit, premierul a atenţionat asupra responsabilităţii personale a primelor persoane din instituţiile publice, în cazul în care viitorul raport al Comisiei Europene va menţiona vreo astfel de instituţie ca avînd anumite restanţe. Dacă va fi vizată vreo instituţie, răspunderea conducătorului acesteia, a asigurat Tarlev, “va fi foarte dură”.

Fiind categoric în afirmaţiile sale, Vasile Tarlev a lăsat să se înţeleagă că el nu vrea să fie “ţap ispăşitor”, dacă vor exista probleme în ceea ce priveşte executarea PAUEM şi, în general, în relaţiile dintre Moldova şi UE. Tonalitatea severă a accentelor puse de premier ar putea fi explicată prin hotărîrea acestuia să evite situaţia de la sfîrşitul anului 2006 cînd Preşedintele Voronin a avertizat Guvernul că ar putea primi “cartonaşul roşu” pentru starea de lucruri la capitolul integrare europeană. Cu alte cuvinte, prim-ministrul şi-a luat măsurile de precauţie ca să nu mai fie admonestat de Preşedinte. Iar dacă vor exista probleme, Tarlev va putea lesne invoca responsabilitatea personală a miniştrilor.

Asistenţă

La 3 septembrie curent, în cadrul Programului de Securitate Alimentară 2006, UE a acordat Moldovei 4 mln euro. Bugetul total al Programului de Securitate Alimentară 2006 este de 9,2 milioane euro. Prima tranşă în valoare de 1,2 mln a fost transferă în contul trezoreriei Moldovei în octombrie 2006, iar restul urmează a fi transferat pînă la sfîrşitul anului 2007.

Moldova a mai primit din partea UE 3 mln euro pentru atenuarea consecinţelor secetei din vara acestui an. Delegaţia Comisiei Europene la Chişinău a precizat că această măsură este doar una pe termen scurt, urmînd ca pe termen mediu şi lung UE să sprijine bugetul de stat al Moldovei. În contul acestuia se aşteaptă ca UE să aloce aproximativ 40 mln euro în următoarele şase luni.

Cooperare bilaterală

Republica Moldova — România

Relaţiile oficiale dintre Moldova şi România au rămas în perioada de referinţă la acelaşi nivel critic. MAEIE a convocat însărcinatul cu afaceri al Ambasadei României la Chişinău, Monica Sitaru, pentru a i se comunica îngrijorarea în legătură cu intenţiile unui deputat din Parlamentul României de a primi cetăţeni moldovei în audienţă la Chişinău. Deputatul care a venit totuşi în Chişinău, la invitaţia PPCD, şi-a motivat gestul spînînd că audienţele au vizat doar problemele acordării cetăţeniei române, obţinerii vizelor de intrare pe teritoriul României, relaţiile dintre Moldova şi România şi alte chestiuni conexe.

Principalul eveniment din perioada de referinţă în măsură să influenţeze pe viitor relaţiile moldo-române a fost adoptarea de către Guvernul român a Ordonanţei de urgenţă pentru modificarea Legii cetăţeniei. Aceasta este menită să faciliteze procesul de obţinere a cetăţeniei române, inclusiv de către cetăţenii R. Moldova. Ordonanţa aduce mai multe noutăţi, între care:

  1. Modifică componenţa Comisiei pentru cetăţenie, care va fi formată din consilieri juridici asimilaţi magistraţilor, din Ministerul Justiţiei, şi care va funcţiona permanent. Pînă în prezent, cererile referitoare la cetăţenie sînt soluţionate de o Comisie formată din judecători de la Tribunalul Bucureşti, care nu pot efectua această activitate cu caracter permanent;
  2. Acordarea cetăţeniei se va face prin ordin al ministrului Justiţiei, la propunerea Comisiei pentru cetăţenie. Pînă în prezent, acordarea cetăţeniei se face la propunerea Ministerului Justiţiei, prin hotărîre de Guvern, care presupune o procedură complexă de elaborare şi de avizare;
  3. Solicitantul va putea completa dosarul prin corespondentă, fără a fi nevoie să se prezinte la Comisie, în termen de 6 luni de la primirea unei notificări în acest sens;
  4. Cetăţenia română se va dobîndi la data depunerii jurămîntului de credinţă fată de România, ceremonie ce se va organiza în termen de 3 luni de la data publicării în Monitorul oficial, partea I, a ordinului ministrului Justiţiei de acordare a cetăţeniei.
Republica Moldova — Rusia

După ce autorităţile moldovene au calificat drept părtinitoare şi inutile pe viitor inspecţiile Rospotrebnadzor la întreprinderile vinicole din Moldova, în urma ultimei inspecţii a experţilor acestui serviciu din 8–13 august 2007, Rospotrebnadzor a anunţat la scurt timp că problema exportului de vinuri moldoveneşti în Rusia ar putea fi soluţionată dacă va mai fi efectuată o vizită de inspecţie la întreprinderile de profil din Moldova.

Amintim, în context, că pînă în prezent 17 întreprinderi vinicole din Moldova au primit permisiunea de a prezenta pentru expertiză mostre ale producţiei destinate comercializării, 11 companii moldoveneşti au prezentat deja astfel de mostre, iar altele 7 au primit certificate sanitaro-epidemiologice pentru 149 tipuri de produse comercializate de acestea.

Potrivit Rospotrebnadzor, pentru exportul vinurilor moldoveneşti în Rusia a fost stabilit în calitate de “ghişeu unic” punctul vamal “Borovsk” şi fiecare partidă de produse alcoolice destinată exportului va mai fi supusă unei expertize.

Cooperare multilaterală

Republica Moldova — Consiliul Europei

La 6 septembrie 2007, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunţat hotărîrea sa în cauza Ungureanu c. Moldovei. CEDO a constatat violarea drepturilor la un proces echitabil, la un recurs efectiv şi la protecţia proprietăţii. Moldova a fost obligată să-i acorde reclamantului 500 euro cu titlu de prejudiciu moral. Pînă în prezent CEDO a pronunţat hotărîri împotriva Moldovei în 69 de cauze.

  1. ↑ Monitorul oficial, nr. 151–153/1196, 14 noiembrie 2002.
1–31 august 2007 16–30 septembrie 2007