Monitoring→Politica→Relaţii externe

Integrare europeană

Şedinţă dedicată realizării PAUEM

La 24 iulie 2007, şeful statului a convocat o şedinţă în problema realizării Planului de Acţiuni UE-Moldova (PAUEM). La şedinţă au participat importanţi factori de decizie de la diferite instituţii publice centrale. Preşedintele Voronin a accentuat necesitatea realizării în termene a obiectivelor PAUEM, pentru apropierea Moldovei “de standardele şi valorile europene pe multiple planuri, inclusiv libera circulaţie a cetăţenilor, mărfurilor, serviciilor şi capitalului”. De asemenea, s-a subliniat că fiecare instituţie trebuie să-şi realizeze caietele de sarcini convenite cu MAEIE şi că este necesară remedierea deficienţelor semnalate în implementarea PAUEM la reuniunea Consiliului de Cooperare UE-Moldova, din iunie 2007, de la Luxemburg.

Amintim că la această reuniune UE a subliniat “necesitatea ca Moldova să-şi dubleze eforturile pentru implementarea reformelor democratice în astfel de domenii cruciale precum respectarea drepturilor omului, libertăţii presei şi respectarea statului de drept, inclusiv independenţa justiţiei. Importanţa unui mediu de afaceri transparent şi lupta împotriva corupţiei au fost de asemenea subliniate”^[1] (subl. — ADEPT).

Cooperare bilaterală

Republica Moldova — România

În perioada vizată de această ediţie a jurnalului, în cîmpul public au fost readuse două dintre problemele existente în relaţia Moldovei cu România. Este vorba despre problema cetăţeniei şi cea a deschiderii a două consulate româneşti în Moldova. Subiectele au fost reanimate de Preşedintele Vladimir Voronin.

În cadrul unui program realizat de postul tv NIT, Vladimir Voronin a adus invective României, precum că aceasta ar profita de pe urma faptului că cetăţenii moldoveni nu pot să călătorească fără vize pe teritoriul UE şi le propune acestora cetăţenia română.

Afirmaţia lui Voronin urmează la scurt timp după ce Kalman Miszei, Reprezentantul Special al UE pentru Moldova, ar fi îndemnat recent România să-şi restricţioneze procedura de acordare a cetăţeniei sale. În context, potrivit Ministerului Justiţiei din Bucureşti, în urma suspendării procedurii simplificate de acordare a cetăţeniei române în 2002, numărul cererilor aprobate de obţinere a cetăţeniei statului român a fost de 2430, în comparaţie cu 98 000 de cereri aprobate înainte de această dată.

În alte împrejurări, Voronin a spus că în viitorul apropiat nu se vor deschide alte două consulate române la Bălţi şi Cahul, pentru că nu ar exista “un interes reciproc”. În replică, ministrul român de Externe, Adrian Cioroianu, a precizat că Bucureştiul rămîne interesat să deschidă două consulate la Bălţi şi Cahul şi a relevat că instituţia pe care o conduce a reiterat o cerere în acest sens MAEIE de la Chişinău.

Republica Moldova — Rusia

Autoritatea rusă de supraveghere a securităţii alimentare Rospotrebnadzor, după ce a solicitat probe de la doar cinci companii vinicole din Moldova, precum Vismos, Călăraşi-Divin, Buket Moldavii, DK-Intertrade şi Kvint (toate cu capital rusesc), a acceptat ca primele trei să-şi poată exporta producţia pe piaţa rusă.

Potrivit lui Valeriu Mironescu, director al Agenţiei Moldova-Vin, însăşi decizia de a lua probe doar de la cinci companii reprezintă o discriminare şi rămîn necunoscute principiile în baza cărora s-a făcut alegerea.

Nemulţumirea în legătură cu această decizie a “Rospotrebnadzor” şi-a exprimat-o şi Preşedintele moldovean Vladimir Voronin, care a calificat-o drept inacceptabilă pentru Chişinău. El a spus că fie vor exporta toate întreprinderile moldoveneşti, fie nici una şi că a dat indicaţii directorului Agenţiei Moldova-Vin să nu elibereze mărci de acciz pînă cînd pe piaţa rusă nu vor fi admişi toţi producătorii moldoveni.

Cooperare multilaterală

Republica Moldova — Consiliul Europei

Îndeplinirea recomandărilor CoE

În cadrul unei conferinţe de presă de bilanţ al activităţii Parlamentului, speaker-ului acestuia, Marian Lupu, a menţionat că acţiunile de ordin legislativ prevăzute în Programul calendaristic de colaborare dintre Parlamentul RM şi CoE, în sesiunea de primăvară-vară din 2007, au fost realizate, cu două excepţii. Acestea ar fi neadoptarea în lectura a doua a proiectului de lege privind partidele politice şi finanţarea lor şi a Codului Învăţămîntului.

Aici ar fi de remarcat că îndeplinirea acţiunilor din Programul menţionat a fost prevăzută pentru perioada 2005–2006. În al doilea rînd, pe lîngă cele două excepţii ar mai fi de adăugat că întîrzie adoptarea noilor legi cu privire la statutul mun. Chişinău, consolidarea imunităţii parlamentare; lipsa de progres în ceea ce priveşte condamnarea principiului destituirii primarului de Comrat de către Adunarea Populară a Găgăuziei şi investigarea motivelor numeroaselor cazuri de urmărire penală a liderilor opoziţiei la nivel naţional şi local — toate prevăzute de Programul amintit.

Decizie a CEDO

La 17 iulie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunţat hotărîrea sa în cauza Gorea c. Moldovei. CEDO a constatat violarea articolului 5§1 al Convenţiei (legalitatea lipsirii de libertate) prin deţinerea lui Grigore Gorea sub arest fără un mandat legal după expirarea mandatului de arest. Moldova a fost obligată să-i acorde reclamantului 9000 euro cu titlu de daune morale şi 2500 euro cu titlu de costuri şi cheltuieli, şi orice alte taxe care urmează a fi plătite din aceste sume. Pînă în prezent CEDO a pronunţat hotărîri împotriva Moldovei în 68 de cauze, aceasta fiind obligată să plătească reclamanţilor despăgubiri în jur de 1,43 mln euro.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet