Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Politica→Relaţii externe

Relaţii externe în perioada 1–30 septembrie 2011

Integrarea europeană

Prima sesiune plenară a Adunării Parlamentare Euronest

În perioada 14–15 septembrie 2011, la Strasburg s-a desfăşurat prima sesiune plenară a Adunării Parlamentare EuronestEN (AP Euronest), constituită oficial pe 3 mai 2011 la Bruxelles. Republica Moldova a fost reprezentată de deputaţii Igor Corman, Dumitru Diacov (PLDM), Veaceslav Ioniţă, Tudor Deliu (PLDM) şi Boris Vieru (PL). Deşi Delegaţia Parlamentului R. MoldovaEN la Euronest este compusă din 10 deputaţi, inclusiv 4 din partea PCRM, nici-unul dintre aceşti nu a participat la lucrările sesiunii AP Euronest. Sesiunea plenară a fost precedată de şedinţele celor 4 comisii permanente din cadrul Euronest: Comisia pentru integrare economică, armonizarea legislativă şi convergenţă cu politicile UE, Comisia pentru securitate energetică, Comisia pentru afaceri politice, drepturile omului şi democraţie, Comisia pentru afaceri sociale, educaţie, cultură şi societatea civilă. Sesiunea plenară s-a desfăşurat cu animozităţi între delegaţiile Armeniei, Georgiei şi Azerbaidjanului, ca pînă la urmă să nu se ajungă la vreun consens privind adoptarea declaraţiile privind Belarus şi Rezoluţia cu recomandările pentru Summitul Parteneriatului Estic, incluse în agenda preliminară a sesiunii. Acest lucru i-a făcut pe experţii prezenţi la sesiune să declarePL că proiectul Euronest, ca for pentru stimularea dialogului parlamentar multilateral, este un eşec al Parlamentului European.

Rezoluţia Parlamentului European privind negocierea Acordului de Asociere între RM şi UE

Pe 15 septembrie, Parlamentul European a adoptat o Rezoluţie privind negocierile Acordului de Asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană. În rezoluţie, Parlamentul adresează o serie de recomandări Consiliului European, Comisiei şi Serviciului European de Acţiune Externă (SEAE) privind conţinutul viitorului Acord de Asociere RM-UE, dar şi privind poziţia pe care ar trebui să o adopte instituţiile europene în dialogul cu RM faţă de subiecte determinante pentru apropierea Moldovei de UE, cum ar fi conflictul transnistrean, respectarea drepturilor omului, combaterea corupţiei, reforma sistemului judiciar etc.

Dintre cele peste 46 recomandări pentru instituţiile europene, următoarele 10 merită a fi evidenţiate:

Primul raport de progres privind implementarea Planului de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize

Pe 19 septembrie, Comisia Europeană a făcut public primul raport de progresEN privind implementarea de către Republica Moldova a Planului de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize (PALRV). Raportul constată progrese în adoptarea legislaţiei în 3 din cele 4 blocuri ale PALRV: a) migraţia ilegală, inclusiv readmisia; b) ordinea publică şi securitatea; c) relaţii externe şi drepturile fundamentale. În cazul blocului privind securitatea documentelor, inclusiv a celor biometrice, Comisia Europeană stabileşte că deşi există un cadru legislativ la acest capitol, o parte din măsurile prevăzute în PALRV nu au fost realizate. Totuşi, Comisia Europeană constată că PALRV este un instrument important în promovarea reformelor în domeniul justiţiei şi afaceri interne, precum şi în alte sectoare. Raportul reflectă starea lucrurilor pentru perioada de pînă la 8 iulie 2011. Următorul raport de progres va fi elaborat pînă la sfîrşitul anului 2011.

Şedinţele grupurilor de lucru pentru coordonarea proceselor desfăşurate în cadrul dialogului R.Moldova-UE

Pe parcursul lunii septembrie, la Chişinău au avut loc cîteva şedinţe a grupurilor de lucru de coordonarea a proceselor de colaborare desfăşurate in cadrul dialogului dintre R. Moldova şi UE. Pe 16 septembrie, a fost organizată şedinţa grupului de lucru pentru coordonarea procesului de colaborare cu Uniunea Europeană în domeniul Politicii de Securitate şi Apărare Comună (CSDP), a care au fost examinate capacităţile R. Moldova de a participa la misiunile UE în cadrul CSDP şi stabilite perspectivele de cooperare cu UE în domeniul respectiv.

Pe 21 septembrie, s-a ţinut şedinţa grupului de lucru privind coordonarea procesului de liberalizare a regimului de vize cu Uniunea Europeană, cu participarea reprezentanţilor instituţiilor cu competenţe în domeniul justiţiei şi afacerilor interne. În cadrul reuniunii au fost trecute în revistă realizările înregistrate în implementarea primei etape de ajustare a legislaţiei naţionale în domeniul justiţiei şi afacerilor interne a Planului de Acţiuni şi stabilite acţiunile prioritare pentru perioada octombrie-noiembrie 2011.

Pe 23 septembrie, a avut loc reuniunea extinsă (cu participarea reprezentanţilor organizaţiilor internaţionale şi ONG-urilor) a Grupului de lucru privind coordonarea procesului de liberalizare a regimului de vize cu UE, la care au fost prezentate ultimele evoluţii în implementarea Planului de Acţiuni privind liberalizarea vizelor şi discutaţi posibilii indicatori în evaluarea impactului migraţional asupra UE a liberalizării regimului de vize pentru cetăţenii RM.

Al II-lea Summit al Parteneriatului Estic

Pe 29–30 septembrie 2011 la Varşovia (Polonia) a fost organizat cel de-al doilea summit al Parteneriatului Estic (PE). Iniţial planificat pentru mai 2011, cînd Ungaria deţinea preşedinţia Consiliului UE, summitul a fost amînat pentru septembrie 2011, motivul fiind suprapunerea datei summitului peste alte evenimente internaţionale importante.

La distanţa de doi ani de la lansarea Parteneriatului Estic la Praga, reuniunea de la Varşovia şi-a propus să treacă în revistă realizările statelor participante la Parteneriatul Estic în procesul de apropiere a acestora de normele, standardele şi valorile europene. Însă lipsa reprezentanţilor Belarus de la summit, precum şi numeroasele acuzaţii de încălcare a drepturilor omului aduse Belarus şi Ucrainei auzite în timpul summitului, au demonstrat că iniţiativa europeană de promovare a democraţiei, bunei guvernări şi stabilităţii în vecinătatea apropiată a UE este încă departe de a-şi atinge obiectivele.

La summit au participat 32 de delegaţii din statele partenere ale PE şi statele membre ale UE, conduse de şefi de state sau guverne. În cadrul summitului, participanţii au adoptat o declaraţie comună finalăEN, prin care şi-au reînnoit angajamentele faţă de obiectivele Parteneriatului Estic şi şi-au exprimat acordul pentru consolidarea semnificativă a Parteneriatului Estic şi continuarea eforturilor de crearea a unui spaţiu comun de democraţie, prosperitate, stabilitate şi colaborare regională. Textul declaraţiei vine cu o descriere a progresului înregistrat de cele 6 state în ultimii doi ani în cadrul PE şi stabileşte priorităţile de acţiune pentru următori ani în trei domenii: 1) un angajament bilateral mai profund — asociere politică, integrare socio-economică şi stabilitate, 2) participarea in programele şi agenţiile UE şi intensificarea cooperării sectoriale; 3) consolidarea cooperării multilaterale. După cum era de aşteptat, textul declaraţiei nu conţine o referinţă expresă la aderarea pe viitor a statelor partenere la Uniunea Europeană atît de aşteptată de autorităţile Moldovei şi Ucrainei. În schimb este recunoscut faptul că aspiraţiile, necesităţile şi capacităţile statelor partenere în cadrul PE diferă, iar gradul de asociere politică şi integrare economică cu UE, precum şi volumul de asistenţă europeană va fi condiţionat de rezultatele statelor în implementarea reformelor interne.

Republica Moldova şi Ucraina, apar în textul declaraţiei drept state care au realizat cele mai mari progrese în negocierea Acordurilor de Asociere. Ambele state implementează deja Planuri de Acţiuni privind liberalizarea de vize. Ucraina planifică să încheie Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (ALSAC) cu UE pînă în decembrie 2011, în timp ce Moldova intenţionează să lanseze aceste negocieri pînă la sfîrşit de an. Totodată, ambele state au aderat la Tratatul Comunităţii Energetice şi negociază Acordul privind Spaţiul Aerian Comun. Declaraţia mai stabileşte că în scopul facilitării implementării Acordurilor de Asociere, vor fi stabilite Agende de Asociere în cadrul Parteneriatului Estic. Acestea se vor axa pe domeniile prioritate de cooperare şi vor conţine nişte indicatori de referinţă, în baza cărora va fi monitorizat progresul ţării.

În cadrul summitului, şefii de stat şi de guvern din statele UE au semnat şi o declaraţie specială privind condamnarea încălcării drepturilor omului în Belarus. Cele 5 state partenere din Parteneriatul Estic au refuzat să semneze declaraţia, nedorind să critice deschis Belarus.

Un alt eveniment care a însoţit summitul Parteneriatului Estic a fost lansarea Forumului de Afaceri al Parteneriatului Estic pe 30 septembrie la Sopot, Polonia, care ar oferi un sprijin în negocierea Acordurilor de Asociere şi ALSCA şi crearea unei economii de piaţa competitive şi incluzive în statele partenere ale PE.

Cooperarea bilaterală

Republica Moldova — Republica Finlanda, Regatul Suediei şi Regatul Norvegiei

În perioada 11–14 septembrie, o delegaţie guvernamentală şi a oamenilor de afaceri, condusă de prim-ministrul moldovean Vlad Filat, a întreprins o vizită oficială în Republica Finlanda, Regatul Suediei şi Regatul Norvegiei. În timpul vizitei, prim-ministrul a avut întrevederi cu omologii săi şi a participat la lucrările forumurilor economice bilaterale, organizate în cele trei state.

Conform comunicatului MAEIE, pe 14 septembrie, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Iurie Leancă, şi ministrul Afacerilor Externe al Norvegiei, Jonas Gahr Store au semnat Acordul de facilitare a regimului de vize între Moldova şi Regatul Norvegiei. Conform documentului semnat, unele categorii de cetăţeni, cum sunt elevii, studenţii, jurnaliştii, reprezentanţii societăţii civile, şoferii de cursă lungă, sportivii, vor beneficia, în regim facilitat, de viză pentru o perioadă de şedere de 90 de zile.

Republica Moldova — Polonia

Fiind unul din statele fondatoare ale Parteneriatului Estic (PE), Polonia, în calitatea sa de Preşedinte a Consiliului UE, a încercat să promoveze pe agenda sa aprofundarea cooperării bilaterale, dar şi a UE cu statele din dimensiunea estică. Ca urmare, pe 7–8 septembrie, o delegaţie numeroasă de oficiali, reprezentanţi ai ONG-urilor şi mediului de afaceri au participat la Forul Economic de la Krynica. În timpul forului, prim-ministrului Vlad Filat i s-a conferit titlul de “Om al Anului”, care se acordă în fiecare an pentru realizări remarcabile care au avut o influenţă semnificativă în Europa Centrală şi de Est. Vlad Filat a mai avut întrevederi bilaterale cu Premierul polonez, Donal Tusk, Comisarul european pentru buget, Janusz Lewandowski, Preşedintele Georgiei, Mihail Saakaşvili, directorul Băncii Mondiale pentru Ucraina, Belarus şi Moldova, Martin Raiser, Preşedintele Forului Economic de la Krynica, Zygmunt Berdychowski. În cadrul discuţiei cu Comisarul European pentru buget, Janusz Lewandowski, au fost abordate subiecte precum perspectiva europeană a Republicii Moldova, evoluţia dialogului dintre R. Moldova şi UE şi politica bugetară a Moldovei.

Tot în septembrie, s-a desfăşurat la Chişinău prima reuniune a Biroului Adunării Parlamentare Republica Moldova — Republica Polonia, co-prezidată de Igor Corman, Preşedintele Comisiei politică externă şi integrare europeană a Parlamentului Republicii Moldova şi Andrzej Halicki, Preşedintele Comisiei politică externă a Seimului Poloniei. În cadrul reuniunii fost discutate subiecte legate de cooperarea interparlamentară în contextul integrării europene a Republicii Moldova, pregătirea către Summitul Parteneriatului Estic, situaţia social-politică din ambele ţări, stabilirea agendei pentru următoarea reuniune.

Republica Moldova — Republica Cehă

Pe 28 septembrie, viceministrul de externe al Cehiei, Tomas Dub, a efectuat o vizită de lucru la Chişinău, în timpul căreia a prezentat omologului său moldovean, Natalia Gherman, prevederile Programului de Cooperare pentru Dezvoltare 2011–2017, prin care Guvernul ceh intenţionează să implementeze un şir de proiecte sectoriale în Republica Moldova în mai multe domenii: infrastructuri sociale şi servicii, asigurarea cu apă potabilă şi servicii sanitare, agricultură, protecţia mediului, dezvoltarea învătămîntului, transformarea administraţiei de stat şi edificarea societăţii civile. Potrivit MAEIE, oficialii au examinat şi posibilitatea de susţinere a R. Moldova în cadrul Grupului Vişegrad, preşedinţia căruia a fost preluată de Cehia de la 1 iulie 2011.

Cooperarea multilaterală

Republica Moldova — GUAM

Pe 29 septembrie, Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Iurie Leancă, a prezidat, la Varşovia, reuniunea Consiliului miniştrilor de Externe ai GUAM, Republica Moldova, deţinînd în prezent preşedinţia acestei structuri. Potrivit MAEIE, participanţii au încercat să stabilească noi perspective de cooperare în cadrul GUAM, în domeniile economic şi comercial, infrastructurilor energetice şi de transport, combaterea crimei organizate, prevenirea situaţiilor excepţionale, turism, tehnologii informaţionale. Totodată, participanţii au accentuat faptul că prioritatea pentru statele GUAM rămîne a fi aprofundarea şi dezvoltarea cooperării cu Uniunea Europeană. În cadrul reuniunii a fost adoptat Planul privind cooperarea sectorială şi semnată o declaraţie comunăRU a miniştrilor de externe GUAM privind perspective cooperării şi integrării europene.

Republica Moldova — Consiliul Europei
Deciziile CtEDO

În luna septembrie CtEDO s-a pronunţat în următoarele cauze: Ion Gheţan c. Moldovei, Galina Ţopa c. Moldovei, Victoria Gâtlan c. Moldovei, Gheorghe Tricolici c. Moldovei, Petru Savcenco c. Moldovei, Vladimir Dragan c. Moldovei şi Carnex S.R.L. c. Moldovei. În toate cauzele Guvernul R. Moldova a ajuns la o reglementare amiabilă cu reclamanţii, angajîndu-se să achite în total suma de 13984 euro.

Republica Moldova — ONU

În perioada 1–8 septembrie, Republica Moldova, inclusiv regiunea transnistreană, a fost vizitată de către Raportorul Special ONU privind libertatea religiei sau convingerii, Heiner Bielefeldt. Scopul vizitei a fost de a identifica bunele practici, dar şi obstacolele existente sau emergente în calea exercitării depline a libertăţii de religie sau convingeri. În timpul vizitei, Raportorul Special ONU a avut întrevederi cu reprezentanţi de rang înalt ai Guvernului naţional, membri ai Parlamentului, reprezentanţi ai sistemului judiciar, avocaţi parlamentari (instituţia Ombudsmanului), autorităţi locale, reprezentanţi ai comunităţilor religioase, jurnalişti şi organizaţii ale societăţii civile specializate în drepturile omului.

În raportul preliminar al vizitei sale, Heiner Bielefeldt constată că deşi situaţia libertăţii de religie sau convingeri s-a îmbunătăţit în ultimii ani, “există încă provocări importante în faţă, de a asigura respectarea deplină a drepturilor omului pentru toţi, pe bază de non-discriminare şi egalitate”. Printre probleme şi provocările depistate de Raportorul Special ONU privind libertatea religiei sau convingerii se numără:

Concluziile prezentate în raportul preliminar vor fi elaborate în continuare şi incluse în raportul de ţară prezentat în faţa Consiliului ONU pentru Drepturile Omului în martie 2012.

Notă ADEPT: Concluziile Raportorului Special ONU privind libertatea religiei sau convingerii au generat reacţii negative din partea reprezentanţilor Bisericii ortodoxe din Moldova, care au afirmat că scopul vizitei a fost de a promova legea anti-discriminare şi introducerea criteriului “orientarea sexuală” în legislaţie, şi mai puţin de a identifica probleme ale libertăţii de religie.

Republica Moldova — CSI

Pe 2–3 septembrie, preşedintele interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu, a participat la reuniunea Consiliului Şefilor de Stat al CSI, care a avut loc la Duşanbe, Tadjikistan. În timpul Summit-ului, participanţii au analizat rezultatele înregistrate în cadrul CSI şi obiectivele sale de viitor şi au adoptat o Declaraţie cu prilejul aniversării a 20-a de la crearea Comunităţii Statelor Independente. Cu ocazia participării la Consiliul Şefilor de Stat, Marian Lupu a avut mai multe întrevederi bilaterale cu preşedintele ucrainean Victor Ianukovici, preşedintele rus, Dmitri Medvedev, preşedintele kazah, Nursultan Nazarbaiev.

1–31 august 2011 1–31 octombrie 2011