Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Politica→Relaţii externe

Relaţii externe în perioada 16 martie – 1 aprilie 2011

Integrare europeană

Parlamentul European a extins perioada de beneficiere de Preferinţele Comerciale Autonome (ATP)

Pe 25 martie, Parlamentul European a votat decizia Comisiei EuropeneEN privind extinderea pentru Republica Moldova a perioadei de beneficiere de Preferinţele Comerciale Autonome (ATP) cu încă trei ani (din decembrie 2012 pînă în 2015) şi privind mărirea cotelor la unele produse moldoveneşti exportate în UE (vin, grîu, porumb, orz). În anul 2011 Moldova va putea exporta pe piaţa comunitară 15 mil. litri vin, iar începînd cu 2012 — 24 mil. litri de vin, în timp ce cota de export pentru grîu, orz şi porumb va creşte către anul 2015 pînă la 65 mii tone grîu, 60 mii tone orz şi 55 mii tone porumb.

Notă ADEPT: Pentru comparaţie, în 2010 Republica Moldova a exportat în Rusia 308 mil. litri de vin, din care peste 2 mln de litri au fost reţinute la decizia “Rospotrebnadzor” pe motiv că nu ar corespunde normelor igienice.

Vizitele ale oficialilor moldoveni la Bruxelles

În a doua jumătate a lunii martie, Bruxellesul a devenit o destinaţie pentru mai mulţi oficiali moldoveni, ceea ce indică asupra menţinerii dinamismului dialogului politic dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Primul oficial care a efectuat o vizită la Bruxelles, în fruntea unei delegaţii parlamentare, reprezentînd toate grupurile parlamentare, a fost Marian Lupu, preşedintele Parlamentului şi preşedintele interimar al ţării. La Bruxelles, Marian Lupu a avut întrevederi cu Herman Van Rompuy, Preşedinte al Consiliului European, Jerzy Buzek, Preşedintele Parlamentului European, Miguel Angel Martinez, Vicepreşedinte al Parlamentului European, Štefan Füle, Comisar pentru Extindere şi Politică Europeană de Vecinătate, Dacian Cioloş, Comisar European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală şi Monica Macovei, co-preşedinte al Delegaţiei Parlamentului European la Comitetul de Cooperare Parlamentară UE — Republica Moldova. Unul din subiectele abordate în timpul discuţiilor a fost situaţia politică din Republica Moldova şi perspectivele de alegere a şefului statului. Potrivit oficialilor europeni, eşecul alegerii şefului statului şi eventualele alegeri anticipate vor reduce din încrederea pe care o acordă în prezent Uniunea Europeană Republicii Moldova. Este important ca actuala alianţă de guvernare să stabilească raporturi de conlucrare cu opoziţia, atît pentru alegerea şefului statului, cît şi pentru continuarea implementării reformelor interne. Totodată, oficialii europeni au asigurat că în pofida ultimelor evenimente politice din statele Magrebului, Uniunea va continua să sprijine Parteneriatul Estic şi în particular reformele din Republica Moldova. În acest context, Marian Lupu a solicitat sprijin în vederea accelerării ritmului de examinare de statele membre UE a chestiunii privind acordarea mandatului Comisiei Europene pentru demararea negocierilor cu Republica Moldova în vederea instituirii Zonei de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător cu UE ca parte integrantă a Acordului de Asociere.

La scurt timp, şi prim-ministrul Vlad Filat a efectuat o vizită de lucru la Bruxelles, în timpul căreia participat la summitul Partidului Popular European şi a avut întrevederi cu Herman Van Rompuy, preşedinte al Consiliului European, Siim Kalas, vice-preşedintele Comisiei Europene, Comisar European pentru Transport, Štefan Füle, Comisarul European pentru Extindere şi Politică de Vecinătate, Cecilia Malmström, Comisar European pentru Afaceri Interne şi Karel de Gucht, Comisar European pentru Comerţ. Potrivit serviciului de presă al Guvernului, prim-ministrul a abordat în discuţiile cu oficialii europene subiecte legate de liberalizarea regimului de vize, instituirea Zonei de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător cu UE (DCFTA), pregătirea de reuniunea Consiliului de Parteneriat şi Cooperare din 5 mai 2011, susţinerea de către UE a reformelor lansate de Guvern, în special cele ce vizează organele de drept, implementarea Programului “Rethink Moldova” etc. Oficialii europeni au apreciat progresele înregistrate în implementarea Planului de Acţiuni privind realizarea Recomandărilor Comisiei Europene pentru instituirea Zonei de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător cu UE, primul raport de progres fiind transmis Comisiei Europene la 14 martie 2011. Totodată, Comisia Europeană şi-a exprimat susţinerea pentru continuarea reformelor în domeniul justiţiei şi afacerilor interne, angajîndu-se să ofere în acest sens 50 mil. euro, dintre care 10 mil. euro vor fi alocaţi la sfîrşitul anului 2011. Un alt subiect abordat în timpul discuţiilor a fost iniţierea negocierilor privind aderarea Republicii Moldova la Spaţiul Aeronautic Comun European (ECAA), Comisia Europeană urmînd să transmită spre aprobare statelor membre ale UE decizia de a iniţia negocierile respective cu Republica Moldova.

Uniunea Europeană continuă să ofere consultanţă Republicii Moldova

La sfîrşitul lunii martie, delegaţia Uniunii Europene în Chişinău a prezentat prim-ministrului Republicii Moldova noua echipă de consultanţi internaţionali care vor oferi asistenţă Guvernului în cadrul Misiunii Uniunii Europene de Consiliere în Politici Publice. Lansat pe 15 martie 2010 şi preconizat a fi implementat pînă pe 15 ianuarie 2012, proiectul dat urmăreşte acordarea suportului consultativ ministerelor şi instituţiilor administraţiei publice centrale în elaborarea şi implementarea politicilor publice şi accelerarea asocierii şi integrării economice a Moldova în Uniunea Europeană. În 2011, echipa de consilieri va număra 15 persoane care vor consilia: Cabinetul prim-ministrului, Inspectoratul Fiscal, Ministerele Justiţiei, Finanţelor, Agriculturii şi Industriei Alimentare, Economiei, Transporturilor, Mediului, Afacerilor Interne, Biroul de Migraţie şi Azil, Serviciul Vamal, CCCEC, Procuratura Generală, Agenţia Achiziţii Publice.

În aceeaşi perioadă a fost lansat şi proiectul Twinning “Suport pentru implementarea şi respectarea politicii în domeniul concurentei şi ajutorului de stat în Republica Moldova”, în valoare de 1 mil. lei, finanţat de Uniunea Europeană. În cadrul proiectului Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei (ANPC) organele de administraţie publică vor beneficia de consultanţa experţilor din Austria, România şi Letonia în dezvoltarea şi implementarea politicilor în domeniul concurenţei şi ajutorului de stat.

Cooperare bilaterală

Republica Moldova — România

Pe 16 martie, ministrul de externe, Iurie Leancă a efectuat o vizită de lucru la Bucureşti unde a purtat discuţii cu omologul său român, Teodor Baconschi şi preşedintele României, Traian Băsescu. În urma întrevederilor, s-a convenit asupra intensificării cooperării energetice dintre România şi Republica Moldova. În acest sens, un nou capitol dedicat cooperării în domeniu energetic va fi introdus în textul Acordului de finanţare nerambursabilă în valoare de 100 milioane de euro încheiat între cele două state. De asemenea, miniştrii au convenit că şedinţa comună a guvernelor României şi Republicii Moldova va avea loc în luna iunie. Şedinţa va fi însoţită şi de un forum economic bilateral pentru atragerea investiţiilor în economia moldovenească.

Republica Moldova — Rusia

Dialogul politic moldo-rus a cunoscut o intensificare în a doua jumătate a lunii martie, ca urmare a cîtorva întrevederi dintre miniştrii celor două state, care au încercat să readucă pe agenda discuţiilor bilaterale mai multe subiecte sensibile legate de cooperarea comercial-economică şi soluţionarea problemei transnistrene.

Pe 16–17 martie, la Moscova s-a desfăşurat cea de-a XII-a şedinţă a Comisiei Interguvernamentale moldo-ruse pentru cooperare economicăRU. Comisia a examinat mai multe subiecte sensibile ale cooperării comercial-economice dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă: negocierea Acordului de Comerţ Liber în cadrul CSI, problema datoriilor istorice pentru gazele ruseşti, negocierea tarifului pentru tranzitul gazelor ruseşti pe teritoriul Moldovei, exportul producţiei agricole şi vinicole moldoveneşti pe piaţa rusă. Potrivit ministrului Economiei, Valeriu Lazăr, co-preşedintele Comisiei, în urma discuţiilor părţile au convenit: 1) să delimiteze datoriile istorice pentru gazele ruseşti prin crearea unor întreprinderi separate, la Chişinău şi Tiraspol, 2) să semneze un nou contract pentru furnizarea de şi tranzitul gazelor naturale ruseşti, prin majorarea tariful de tranzit pe teritoriul Moldovei; 3) să examineze posibilitatea de liberalizare a transportului aviatic dintre cele două ţări; 4) Republica Moldova să examineze posibilitatea de oferire Centralei de la Cuciurgan (proprietarul-concernul de stat rus Inter RAOES) a licenţei de producere a energiei electrice cu termenul de cel puţin 1 an; 5) să deschidă terminale vamale suplimentare pentru exportul producţiei vinicole moldoveneşti şi să simplifice procedura de export, totodată intensificînd controlul calităţii producţiei exportate etc. Totodată, partea rusă a solicitat Republicii Moldova excluderea taxelor ecologice pentru utilizarea ambalajelor “tetra-pack” de la exportatorii ruşi, considerîndu-le a fi discriminatorii în raport cu producătorii locali.

Pe 29 martie, o vizită de lucru la Moscova a întreprins şi ministrul moldovean de externe, Iurie Leancă. Subiectul principal abordat în cadrul întrevederii cu omologul său rus, Serghei Lavrov a fost reglementarea problemei transnistrene. Serghei Lavrov s-a pronunţatRU asupra necesităţii reformării operaţiunii de menţinere a păcii din regiunea transnistreană într-o misiune multinaţională civilă cu mandat internaţional. De asemenea, ministrul de externe rus a declarat că Rusia pledează pentru scoaterea armamentului rusesc rămas în regiunea transnistreană, însă acest lucru nu poate fi realizat fără acordul administraţiei transnistrene, care insistă asupra evacuării armamentului doar în cadrul procesului de reglementare. În cadrul discuţiilor, miniştrii au mai semnat şi un Plan de consultări interministeriale pentru anul 2011 şi Programul de colaborare în domeniul umanitar pentru anii 2011–2013.

Notă ADEPT: Soluţia de delimitare a datoriilor Moldovei pentru gazul rusesc între Republica Moldova (datoria de 350 mil. USD) şi administraţia separatistă transnistreană (datoria de 2 mld USD) a fost criticată de mai mulţi experţi care consideră această măsură drept prim pas pentru separarea politică şi economică a regiunii separatiste transnistrene de Republica Moldova şi o nouă pîrghie de şantaj în mîinile Federaţiei Ruse faţă de Republica Moldova.

Republica Moldova — Ucraina

Relaţiile moldo-ucrainene continuă să traverseze o perioadă tensionată, marcată de disputa comercială dintre cele două state privind pe de o parte, taxele percepute de Moldova la importul produselor în ambalaj din plastic sau tetra pak (aşa-numita taxă ecologică) şi pe de altă parte, accizele înalte impuse de Ucraina pentru divinul moldovenesc, ambele statele catalogînd măsurile impuse de partea opusă drept discriminatorii. La această dispută se adaugă şi frecventele acuzaţii din partea autorităţilor ucrainene la adresa omologilor săi moldoveni de neglijare a angajamentelor asumate anterior de transmitere în proprietatea Ucrainei a porţiunii de drum din zona satului Palanca.

Cu toate acestea, în a doua jumătate a lunii martie, au apărut unele semnale privind o posibilă redresare a relaţiilor. Astfel, ca urmare a consultările prealabile între Ucraina şi Moldova în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), desfăşurate pe 18 martie la Geneva, Ministerul Economiei al Republicii Moldova a declarat că preconizează să excludă taxa ecologică. În acelaşi timp, la Kiev, ambasadorul moldovean, Ion Stavilă a avut o întrevedereUA cu Preşedintele Radei Supreme a Ucrainei, Vladimir Litvin, cu care a discutat despre activizarea dialogului interparlamentar moldo-ucrainean şi o implicare mai activă a parlamentelor ambelor state în soluţionarea problemelor bilaterale.

15–28 februarie 2011 2–15 aprilie 2011