Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
|
|
e-journal #172 |
Pe 1 iulie Polonia a preluat de la Ungaria preşedinţia semestrială prin rotaţie a Consiliului Uniunii Europene. Pe parcursul următoarelor şase lui, activitatea Poloniei in calitate de preşedinte al Consiliului UE se va axa pe 3 direcţii prioritare:
Propune redresarea economică a statelor UE
Îşi propune intensificarea colaborării interstatale pentru asigurarea securităţii alimentare, energetice şi militare a UE
Prevede consolidarea relaţiilor cu statele vecine din estul şi sudul UE
Programul preşedinţiei polonezeEN vine să răspundă provocărilor şi problemelor economice şi de securitate cu care se confruntă în prezent statele UE. În acelaşi timp, extinderea UE şi impulsionarea negocierilor asupra acordurilor de asociere cu statele din estul Europei (Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Moldova, Ucraina şi Belarus) sînt declarate drept obiective strategice ale preşedinţiei poloneze în domeniul politicii externe a UE.
Pe 6 iulie preşedintele Consiliului European (CE), Herman van Rompuy a efectuat o vizită oficială în Republica Moldova la invitaţia prim-ministrului Vlad Filat. În timpul vizitei, preşedintele CE a avut întrevederi cu prim-ministrul Vlad Filat, preşedintele interimar şi speakerul Parlamentului Marian Lupu, liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu şi liderul Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, Vladimir Voronin.
În timpul întrevederilor dintre preşedintele CE şi oficialii moldoveni, au fost discutate evoluţiile politice din Republica Moldova, relaţiile UE-RM, chestiunea transnistreană şi Parteneriatul Estic. Preşedintele CE a dat o apreciere pozitivă progreselor pe care le-a înregistrat Republica Moldova în procesul de implementare a reformelor şi a asigurat că UE va continua să susţină implementarea reformelor aplicînd principiul “mai mult pentru mai mult”. Potrivit preşedintelui CE, UE va pune la dispoziţia RM 550 mil. euro în perioada 2011–2013. Totodată, dl Herman van Rompuy a accentuat că “viteza dar şi calitatea reformelor depind mult de acţiunile Parlamentului şi a autorităţilor moldoveneşti. Toate forţele politice trebuie să se simtă responsabile pentru găsirea unei soluţii de depăşire a blocajului politic. Stabilitatea este o premisă pentru orice reformă ambiţioasă”.
Vorbind despre reforme pe care urmează să le realizeze Republica Moldova, Preşedintele CE a declarat că “implementarea acestora trebuie să fie una reală, nu doar prin elaborare de legi”. În viziunea UE, în prezent prioritare pentru consolidarea proceselor democratice din Republica Moldova sînt: lupta cu corupţia şi reforma sistemului justiţiei şi a organelor de drept. Alte reforme importante sînt legate de adoptarea unei legi cuprinzătoare privind anti-discriminarea, îmbunătăţirea climatului de afaceri şi realizarea reformelor ce ţin de domeniile concurenţei şi a subvenţiilor de la stat, necesare pentru a iniţia negocierile privind Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (ALSAC) dintre UE şi Moldova.
În timpul întrevederii cu opoziţia parlamentară, liderul PCRM, Vladimir Voronin a expus preşedintelui CE atitudinea critică a opoziţiei faţă de acţiunile Alianţei pentru Integrare Europeană, care a fost acuzată de faptul că mimează reformele, schimbă regulile jocului în timpul jocului prin modificarea legislaţiei în interes propriu, asimilează în mod netransparent asistenţa financiară externă şi că a falsificat alegerile locale în municipiul Chişinău. Vladimir Voronon a mai criticat acţiunile Comisarului European pentru Extindere şi Politica Europeană de Vecinătate, Štefan Füle, care, în opinia PCRM, “ocupă o poziţie unilaterală şi fără de perspectivă în relaţia sa cu opoziţia şi guvernarea din Moldova” şi care nu mai este pentru PCRM “un partener de încredere în ceea ce ţine dialogul şi buna înţelegere”. Liderul PCRM a cerut Preşedintelui CE ca “UE […] să stopeze dezinformarea proprie în ceea ce ţine de situaţia reală din Moldova, ignorarea opiniei opoziţiei, să renunţe la susţinerea totală şi deschisă a autorităţilor”.
Pe 5 iulie la Bruxelles, s-a desfăşurat cea de-a şaptea rundă de negocieri a Acordului de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE), părţile au constatat un nou progres în ce priveşte negocierea preambulului, obiectivelor şi principiilor generale ale Acordului, inclusiv şi prevederile instituţionale, generale şi finale, fiind atins un acord provizoriu referitor la dimensiunea parlamentară şi cea în domeniul cooperării cu societatea civilă. Au avansat negocierile la Capitolul Justiţie, libertate şi securitate. De asemenea, au continuat negocierile asupra a 3 capitole din cele 24 la compartimentul Cooperarea economică, sectorială şi financiară.
La 5 iulie, la Chişinău a avut loc cea de-a cincea reuniune a Platformei de Cooperare a Parteneriatului de Mobilitate Moldova-UE, cu participarea Şefului Delegaţiei UE la Chişinău, Dirk Schuebel, şi vice ministrului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Sergiu Sainciuc. Potrivit unui comunicat al MAEIE, participanţii la reuniune au discutat procesul de implementare şi evaluare a proiectelor Parteneriatului în perioada 2010–2011, dar şi noile iniţiative ce urmează a fi implementate în perioada 2011–2012 în domeniul protecţiei membrilor familiilor migranţilor rămaşi în ţara de origine, susţinerii implementării acordurilor de facilitare a regimului de vize şi readmisie cu UE, consolidării pieţii muncii moldoveneşti, promovării reîntoarcerii migranţilor etc.
În particular, a fost considerat un succes al Parteneriatului de Mobilitate semnarea Acordului bilateral în domeniul migraţiei de muncă cu Italia. Acordul prevede facilităţi pentru integrarea migranţilor moldoveni pe piaţa muncii italiene, beneficii de securitate socială şi lansarea schemelor de migraţie circulară cu Italia.
La 13 iulie, Comisia Europeană (CE) a aprobat Programul anual de acţiuni pentru R. Moldova pe anul 2011, care prevede acordarea unui ajutor financiar în valoare de 78.6 mln euro, preponderent, pentru promovarea reformelor în sectorul energetic şi în justiţie. Potrivit Comunicatului de presă al CEEN, în domeniul energetic asistenţa din partea Uniunii Europene va urmări cercetarea şi dezvoltarea în Moldova a potenţialului de energie regenerabilă şi organizarea campaniilor de informare privind eficienţa energetică şi energia regenerabilă. În domeniul justiţiei, asistenţa UE va fi orientată spre accelerarea reformelor în acest domeniu, inclusiv şi prin acordarea de asistenţă la crearea unui Comitet de Coordonare a reformei justiţiei. Programul anual de acţiuni prevede, de asemenea, alocarea ajutorului financiar pentru continuarea programului de consolidare a încrederii între locuitorii de pe cele două maluri ale Nistrului, dar şi pentru continuarea programului-cadru de susţinere a Moldovei în procesul de elaborare şi realizare a noilor relaţii contractuale cu UE (Acordul de Asociere, Acordul privind Zona de Comerţ Liber, Aprofundat şi Cuprinzător, Dialogul privind liberalizarea regimului de vize).
După ce Republica Moldova şi Ucraina au depăşit problema delimitării frontierei în zona de lîngă satul Palanca, oficialii moldoveni au început să discute despre o “resetare” a relaţiilor dintre cele două state. Încălzirea relaţiilor moldo-ucrainene a fost marcată de două vizite diplomatice: cea a ministrului afacerilor externe a Ucrainei, Konstantin Grişcenko, la Chişinău şi cea a preşedintelui interimar al Moldovei, Marian Lupu în Crimeea, unde a avut o întrevedere cu preşedintele ucraineanRU, Viktor Ianukovici.
În timpul vizitei de lucru la Chişinău din 7 iulie, ministrul afacerilor externe a Ucrainei, Konstantin Gryşcenko, s-a întîlnit cu omologul său moldovean, Iurie Leancă cu care au discutat mai multe subiecte de pe agenda relaţiilor bilaterale. Printre acestea s-au numărat: implementarea acordurilor privind sectorul de drum din zona satului Palanca, astfel ca să nu afecteze activitatea economică a localnicilor, excluderea pentru cetăţenii moldoveni a condiţiei de prezentare a unor garanţii financiare la intrarea în Ucraina, continuarea procesului de demarcare a frontierei de stat comune pe segmentul transnistrean, recunoaşterea drepturilor de proprietate, intensificarea cooperării comercial-economice şi soluţionarea problemei transnistrene.
Un alt subiect important de pe agenda discuţiilor a fost intensificarea cooperării celor două state în domeniul integrării europene şi în cadrul iniţiativelor regionale europene. În acest sens cei doi miniştri de externe au semnat o Declaraţie Comună privind cooperarea în domeniul integrării europene.
Pe 7 iulie Secretariatul Comitetului de Miniştri ai Consiliului Europei (CoE) a făcut public un raport de evaluareEN a cooperării Consiliului Europei cu Republica Moldova în perioada aprilie 2010-mai 2011. Potrivit concluziilor raportului, Republica Moldova pare să se afle pe calea cea dreaptă în finalizarea implementării angajamentelor sale faţă de Consiliul Europei şi în procesul său de integrare europeană. În acelaşi timp, CoE rămîne a fi preocupat de blocajul politic şi îndeamnă autorităţile moldoveneşti să facă eforturi pentru atingerea unui compromis care ar permite deblocarea situaţiei politice din ţară. De asemenea, CoE recomandă autorităţilor să finalizeze şi să implementeze mai multe reforme importante, cum ar fi: 1) reforma justiţiei şi a organelor de drept; 2) transferul responsabilităţilor de detenţie preventivă de la Ministerul Afacerilor Interne către Ministerul Justiţiei; 3) ratificarea Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare; 4) adoptarea unei legi cuprinzătoare privind anti-discriminarea.
Raportul stabileşte şi priorităţile viitoarei cooperări dintre CoE şi Republica Moldova. Acestea vor viza susţinerea reformelor în domeniul justiţiei şi organelor de drept, acordarea asistenţei preelectorale, implementarea procesului de descentralizare şi a autonomiei locale şi pe susţinerea şi chiar extinderea măsurilor de consolidare a încrederii dintre cele două maluri ale rîului Nistru.
În prima jumătate a lunii iulie, CtEDO s-a pronunţat în cauzele Avram şi alţii c. Moldovei, Dan c. Moldovei şi Haritonov c. Moldovei.
În cauza Avram şi alţii c. Moldovei, Curtea a constat încălcarea dreptului la respectarea vieţii private şi de familie şi a acordat reclamanţilor în total 23 000 euro cu titlu de prejudiciu moral şi 1 500 euro cu titlu de costuri şi cheltuieli.
În cauza Dan c. Moldovei, Curtea a constatat încălcarea dreptului la un proces echitabil şi a acordat reclamantului suma de 2 000 euro cu titlu de prejudiciul moral şi 3 000 euro cu titlu de costuri şi cheltuieli.
În cauza Haritonov c. Moldovei, Curtea a constatat violarea dreptului de a nu fi supus torturii şi relelor tratamente şi a acordat reclamantului suma de 4 000 euro cu titlu de prejudiciu moral şi 1 200 de euro cu titlu de costuri şi cheltuieli.
2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 |