Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Politica→Problema transnistreană

Problema transnistreană în perioada 1–15 mai 2011

Premise pentru reluarea negocierilor în format “5+2”

În perioada 4–6 mai 2011 Republica Moldova a fost vizitată de preşedintele Adunării Parlamentare OSCE, Petros Efthymiou. În cadrul întîlnirii cu preşedintele interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu, a fost discutată problema reluării negocierilor pe marginea problemei transnistrene în format “5+2”. Marian Lupa a declarat că în prezent există premise interne şi externe pentru reluarea negocierilor, în special după reuniunea 5+2 de la Moscova, preconizată pentru luna iunie. La rîndul lui, Petros Efthymiou a declarat că OSCE va acorda şi în continuare tot sprijinul în vederea rezolvării diferendului, cu respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. La 6 mai Petros Efthymiou a vizitat Tiraspolul, unde s-a întîlnit cu liderul transnistrean Igor Smirnov. Petros Efthymiou le-a recomandat liderilor de la Tiraspol să accepte o reglementare politică a problemei transnistrene pe etape, în baza unei tactici a paşilor mici, astfel încît pentru început să fie soluţionate un şir de probleme concrete, iar apoi să se treacă a soluţionarea problemelor cardinale. De asemenea, preşedintele Adunării Parlamentare a anunţat că OSCE intenţionează să organizeze în octombrie la Stocholm o întîlnire între parlamentarii Moldovei şi Transnistriei. Liderul transnistrean a replicat că întîlnirea respectivă trebuie să se desfăşoare “fără condiţii preliminare”. El a mai menţionat că partea transnistreană “nu este împotriva desfăşurării întrevederilor şi este deschisă pentru dialog”, reprezentanţii Republicii Moldova fiind cei care creează impediment. În acest context, Smirnov a invocat invitaţia pe care i-a făcut-o Premierului moldovean, Vladimir Filat, să efectueze o vizită oficială în Transnistria, pe care acesta din urmă a respins-o.

Smirnov i-a cerut socoteală şefului diplomaţiei transnistrene

Liderul transnistrean, Igor Smirnov, a convocat la 11 mai colegiul lărgit al ministerului de externe transnistrean pentru a face bilanţurile activităţii din 2010. Şeful diplomaţiei transnistrene, Vladimir Yastrebceak, ş-a prezentat darea de seamă, subliniind că “normalizarea relaţiilor cu Republica Moldova a fost imposibilă din cauză că acesta se opune tratării Transnistriei ca pe un subiect egal în procesul de negocieri”. În plus, Yastrebceak a menţionat că nu este suficient ca Chişinăul să trateze Tiraspolul de pe poziţii de egalitatea doar la masa de negocieri, ci trebuie să fac acest lucru sub toate aspectele referitoare la relaţiile interstatale. Potrivit lui, autorităţile moldovene refuză să recunoască Transnistria drept subiect de drept. În acest context, Yastrebceak afirmă că reprezentanţii formatului de negocieri “5+2” sînt cei care pregătesc condiţiile pentru reluarea negocierilor oficiale în acest format, în timp ce autorităţile moldovene nu întreprind nimic în acest sens.

Activitatea lui Yastrebceak a fost supusă criticii din partea şefului securităţii transnistrene, Vladimir Antiufeev, care a menţionat că aşa-zisele “măsuri de încredere” promovate de Chişinău sar putea solda cu reluarea negocierilor în format “5+2”, iar acest lucru ar putea conduce la revizuirea documentelor semnate între Chişinău şi Tiraspol de-a lungul anilor, întrucît reprezentanţii occidentali, participanţi la formatul “5+2”, vor avea dreptul de vot. De asemenea, Antiufeev a subliniat că pericolul emană şi de la dependenţa exportatorilor transnistreni de perfectarea actelor vamale de către autorităţile competente moldovene, lucru care face posibilă manipularea voinţei Transnistriei. Antiufeev a criticat dur lipsa coordonării activităţii ministerul de externe cu securitatea, care în astfel de condiţii nu poate analiza informaţia cu scopul planificării politice adecvate. Antiufeev a insistat asupra unei poziţii ferme a Transnistriei vis-a-vis de procesul de negocieri. Ministrul economiei, Elena Cernenco, s-a arătat dezamăgită de activitatea grupurilor de lucru, care nu hotărăsc nimic, iar în plan economic toate contactele din grupurile de lucru se reduc la înregistrarea temporară a agenţilor economici transnistreni de către organele competente ale Republicii Moldova, cu scopul de ale permite efectuarea exporturilor.

În luarea sa de cuvînt, Igor Smirnov, a subliniat că i s-a creat impresia că ministerul afacerilor externe transnistrean nu activează pentru apărarea intereselor Transnistriei, ci pentru a intra în graţiile participanţilor la formatul “5+2”, în astfel de condiţii se uită că scopul principal este recunoaşterea independenţei, în conformitatea cu rezultatele referendumului din septembrie 2006. Smirnov a insistat ca ministrul de externe să colaboreze cu securitatea pentru a fi pregătit mai bine informaţional. Pe viitor sarcinile ministerului de externe trebuie să fie concentrate asupra:

Alegerile prezidenţiale din Transnistria vor avea loc pe 11 decembrie 2011

Comisia Electorală Centrală (CEC) din Transnistria s-a întrunit într-o şedinţă pentru a discuta devizul de cheltuieli şi alte probleme organizatorice în vederea prezidenţialelor, fixate pentru 11 decembrie 2011. Potrivit comunicatului CEC cheltuielile pentru desfăşurarea alegerilor se vor cifra la aproximativ $800 mii, 80% dintre care fiind necesare pentru salarizarea membrilor organelor electorale.

Congresul partidului majoritar “Obnovlenie” a decis participarea în alegerile prezidenţiale

La 14 mai 2011, la cel de al treilea congres al partidului majoritar din Transnistria a fost adoptată decizia de participarea la alegerile prezidenţiale din Transnistria, programate pentru 11 decembrie. La congres au participat peste 400 de delegaţi şi oaspeţi din partea partidului de guvernămînt din Rusia “Edinaya Rossia”. Delegaţia reprezentanţilor partidului de guvernămînt din Rusia a fost condusă de Preşedintele comisiei Dumei de Stat pentru politică externă, Constantin Cosacev, care s-a adresat delegaţilor cu un cuvînt de salut din partea Preşedintelui Dumei de Stat, Boris Grîzlov. În mesajul său Preşedintele Dumei de Stat a subliniat că “Rusia şi Transnistria au legături e tradiţionale de prietenie. Fiind garant al stabilităţii şi păcii în regiune Federaţia Rusă va contribui şi în continuare la dezvoltarea şi înflorirea republicii nistrene…”. Grîzlov şi-a exprimat suportul pentru reforma constituţională din Transnsitria, scopul căreia este armonizarea legislaţiei regiunii cu legislaţia Rusiei.

În cuvîntarea sa către congres Preşedintele Sovietului suprem al Transnistriei şi liderul partidului majoritar, Anatolii Kaminski, a afirmat că parcursul optimal pentru Transnistria este recunoaşterea acesteia în calitate de subiect al dreptului internaţional. Potrivit lui Kaminski exemplele recunoaşterii independenţei Osetiei de Sud şi a Abhaziei de către Rusia, precum şi recunoaşterea independenţei Kosovo de către un şir de state occidentale inspiră încredere că şi Transnistria poate urma aceeaşi cale. În acelaşi context, Kaminski a subliniat că recunoaşterea independenţei Transnistrie de către Rusia ar da un impuls dezvoltării economice a regiunii. Referindu-se la eventualele termene de recunoaştere a independenţei Transnistriei de către Rusia, Kaminski a declarat că înţelege subtilităţile şi dependenţa de factorii externi, dar pînă la întrunirea condiţiilor necesare pentru recunoaşterea independenţei Transnistriei Rusia ar trebuie să se conducă de hotărîrea Dumei de Stat din 1996 privind “declararea Transnistriei drept zonă de interese strategice deosebite ale Rusiei”. La finalul congresului, Kaminski a anunţat că “Obnovlenie” a acumulat destulă experienţă politică în cei 10 ani de existenţă şi se poate lansa cu propriul candidat la prezidenţialele din 11 decembrie 2011. El a specificat că înaintarea candidaturii pentru funcţia prezidenţială se va face la cel de al IV-lea congres al “Obnovlenie”, în luna septembrie şi că este pregătit să onoreze încrederea formaţiunii pe care o conduce (potrivit portalului www.regnum.ru).

Înrăutăţirea situaţiei economice

Liderul transnistrean, Igor Smirnov, a emis o dispoziţie prin care a fost creată o comisie interdepartamentală “pentru elaborarea măsurilor controlului de stat al eficienţei activităţii întreprinderilor industriale”. Din comisie fac parte: preşedinte — Piotr Stepanov, ministrul industriei; Elena Cernenco, ministru al economie; Irina Molocanova, ministrul finanţelor; Svetlana Izmestieva, preşedinte al Curţii de Conturi. Decizia a fost luată ca urmare a constatării că privatizarea începută în 2002 nu a dat rezultatele scontate pe motiv că noii proprietari nu-şi îndeplinesc obligaţiile investiţionale. Agenţia transnistreană “Olvia-Press” a trecut în revistă lista întreprinderilor industriale cu pondere, care au fost privatizate şi care în prezent se află într-o situaţie deplorabilă. Pe de altă parte, Smirnov afirmă că după privatizarea proprietăţii publice în statul trebuia să-şi păstreze pîrghii de influenţă asupra activităţii întreprinderilor. În acest context, Smirnov a făcut referinţe la situaţia dificilă în care a nimerit Uzina metalurgică de la Rîbniţa (UMR), care a primit un credit substanţiale de la autorităţi şi nu este în stare să-l ramburseze. Mai mult, UMR a nimerit într-un conflict deschis cu autorităţile vamale transnistrene, conduse de fiul lui Smirnov, lucru ce indică asupra substratului politic al conflictului în ajunul alegerilor prezidenţiale, programate pentru decembrie 2011.

În aceste circumstanţe, autorităţile locale de la Rîbniţa au propus conducerii UMR să convoace adunarea generală a acţionarilor, în vederea identificării unei soluţie pentru întreprinderea ce stagnează de aproximativ un an, lucru ce se răsfrînge negativ asupra defalcărilor în bugetul municipal, contribuind la creşterea datoriilor pentru achitarea salariilor. Cu probleme similare se confruntă şi alţi agenţi economici importanţi din Transnistria. În consecinţă în 2010 soldul negativ al contului curent al balanţei de plăţi al Transnistriei a constituit $643milionale sau cu ~24,3% mai mult decît în 2009. În anul curent lucrurile nu pare să se îmbunătăţească.

Eliberarea jurnalistului Ernest Vardanean din închisoare

La 5 mai 2011 liderul transnistrean Igor Smirnov “l-a graţiat” pe jurnalistul Ernest Vardanean, care a fost arestat în aprilie 2010 şi condamnat la 15 ani de închisoare pentru “înaltă trădare şi spionaj împotriva Transnistriei”. Graţierea a avut loc ca urmarea a cererii lui Vardanean, care “şi-a recunoscut vinovăţia”, în pofida faptului că anterior se invocau argumente că potrivit normelor legale graţierea poate avea loc doar după ispăşirea cel puţin a jumătate din termenul condamnării, adică abia în 2017. Acţiunea lui Smirnov este interpretată prin prisma intenţiei sale de a candida pentru al cincilea mandat la preşedinţia Transnistriei, cu scopul de a-şi umaniza imaginea de lider al unei entităţi nerecunoscute, aduse la limita sărăciei crase în cei 20 de ani cît a guvernat-o. Pe de altă parte, autorităţile transnistrene mai deţin un cetăţean — Ilie Cazac, condamnat la 14 ani de închisoare, de asemenea, pentru “înaltă trădare şi spionaj împotriva Transnistriei”, care însă refuză să-şi recunoască vinovăţia.

16–30 aprilie 2011 16–31 mai 2011