Monitoring→Politica→Problema transnistreană

Chişinăul cheamă la reluarea negocierilor în format pentagonal

În cadrul unei conferinţe de presă ţinute la Chişinău la 16 martie ministrul Reintegrării Vasile Şova a solicitat mediatorilor să fixeze o dată exactă pentru reluarea negocierilor în format pentagonal. Potrivit ministrului Şova, perspectivele reluării negocierilor sînt reale, dar necesită eforturi suplimentare. El a îndemnat mediatorii din partea Rusiei, Ucrainei şi OSCE să iniţieze consultările necesare pentru convocarea unei întîlniri pentagonale la sfîrşitul lunii martie, potrivit înţelegerilor de la Belgrad.

Vasile Şova a reiterat îngrijorarea Chişinăului faţă de acţiunile unilaterale ale administraţiei transnistrene şi care sînt îndreptate spre destabilizarea situaţiei din regiune şi tensionarea relaţiilor cu Chişinăul, referindu-se la incidentele din jurul comisariatului moldovean de poliţie de la Tighina (Bender) şi la situaţia şcolilor româneşti din regiunea transnistreană. În acest sens, Şova a declarat, citat de “Basa-press”: “Sînt vizibile simptome ale unei situaţii de criză, care ar putea fi prevenită prin reluarea negocierilor în cel mai larg format. /…/ Dacă însă eforturile noastre vor rămîne fără rezultat, va fi, probabil, necesară convocarea unei şedinţe speciale a Consiliului Permanent al OSCE de la Viena”.

Pe de altă parte, William Hill, Şeful Misiunii OSCE de la Chişinău, declara ceva mai tîrziu că Tiraspolul tergiversează în mod nejustificat procesul de relansare a negocierilor în format pentagonal. Potrivit lui Hill, autorităţile transnistrene refuză sub diverse pretexte solicitările repetate ale OSCE de a fixa o dată exactă la care reprezentanţii Tiraspolului ar fi disponibili să participe alături de reprezentanţii Chişinăului şi cei ai mediatorilor la o nouă şedinţă în format pentagonal.

Alegerile din Rusia şi priorităţile “politicii externe” ale Transnistriei

“Politica externă a Transnistriei rămîne neschimbată şi este orientată istoric spre legături prioritare cu Rusia şi Ucraina. Susţinerea şi fortificarea acestor legături reprezintă priorităţile noastre strategice”, declara la 22 martie liderul transnistrean Igor Smirnov, citat de agenţia oficială de presă de la Tiraspol, “Olvia-press”, în cadrul unei conferinţe de presă convocată pentru a face bilanţul anului politic 2003 şi a schiţa priorităţile politicii externe pentru 2004. Smirnov le-a mulţumit celor două state pentru desfăşurarea operaţiunii de menţinere a păcii în regiune şi pentru contribuţia la procesul de reglementare transnistreană, exprimîndu-şi speranţa că şi în continuare acestea vor juca un rol determinant atît în procesul de reglementare, cît şi în cel de reconstrucţie postconflictuală.

Fermitatea tonului declaraţiilor lui Smirnov nu poate fi disociată de rezultatele alegerilor prezidenţiale de la Moscova. În ajunul acestora Smirnov s-a întîlnit la Moscova cu Preşedintele rus Vladimir Putin, cu care a abordat şi subiectul reglementării transnistrene, iar în ziua scrutinului propriu-zis Smirnov îndemna Rusia să-şi intensifice rolul de putere ce asigură “pacea şi securitatea” în Transnistria. Tot atunci Smirnov chema la permanentizarea prezenţei militare ruse în regiune şi la accelerarea procesului de dobîndire a cetăţeniei ruse de către locuitorii transnistreni. În aceste condiţii, este uşor de înţeles contextul pledoariilor Tiraspolului pentru reglementarea definitivă şi echitabilă a relaţiilor dintre Chişinău şi Tiraspol, precum şi pentru consolidarea juridică a statalităţii transnistrene pe arena internaţională.

Procesul de evacuare a muniţiilor ruseşti din regiunea transnistreană

O încărcătură de circa 100 de tone de obuze de artilerie şi mine ruseşti a fost evacuată din regiunea transnistreană în noaptea de 24 spre 25 martie. Aceasta este prima încărcătură de muniţii ruseşti evacuate din Transnistria în acest an, după o pauză de trei luni. Purtătorul de cuvînt al Misiunii OSCE din Moldova, Claus Neukirch, a confirmat expedierea încărcăturii, dar a precizat că experţii militari ai Misiunii nu au asistat la încărcarea transportului, ci au fost admişi numai în ultimul moment la depozit. Neukirch a mai declarat că autorităţile ruseşti nu au precizat data la care vor transporta următoarea încărcătură.

Planul Kozak în atenţia comunităţii internaţionale

Ambasadorul Stephen Pifer, asistentul adjunct al Secretarului de Stat al SUA, aflat într-o vizită oficială la Moscova, şi-a exprimat convingerea că în urma vizitei la Washington din aprilie curent a viceministrului rus de Externe, Veaceslav Trubnikov, planului rusesc de reglementare transnistreană, cunoscut şi ca Planul Kozak, “i se poate induce energie nouă”. Potrivit agenţiilor ruseşti, citate de “Basa-press”, diplomatul american a mai declarat că Rusia ar trebui să-şi asume o parte din vină pentru eşecul Planului Kozak, deoarece acesta prevedea participarea unui contingent de 2000 militari ruşi la operaţiunea de menţinere a păcii, şi nu a 300 sau maximum 500 de militari aşa cum anunţase Rusia anterior în cadrul consultărilor cu demnitari europeni.

Cu referinţă la acelaşi Plan Kozak, ediţia electronică a ziarului moscovit “Nezavisimaia Gazeta” a publicat la 25 martie un comentariu semnat de analistul politic german Aleksander Rahr. Potrivit acestuia, planul elaborat de către unul dintre politicienii cu cele mai mari perspective din anturajul Preşedintelui Putin, Dmitri Kozak, este un model de recuperare a fostelor republici sovietice. Astfel, afirma Rahr, modelul confederativ elaborat pentru Moldova, în caz de succes, ar fi fost propus şi Georgiei, apoi Armeniei şi Azerbaidjanului, iar transformarea fostelor republici sovietice în state confederative ar fi dus în timp la transformarea CSI într-o cvasiconfederaţie. Analistul german presupune că Rusia se va opune oricăror iniţiative internaţionale de pacificare în fostul spaţiu sovietic, iar atîta timp cît Occidentul nu va deschide uşa Uniunii Europene şi a NATO pentru georgieni, moldoveni şi ucraineni, influenţa Rusiei în acest spaţiu va fi în creştere. Astfel, concluzionează Rahr, “soarta parteneriatului dintre Rusia şi Occident în timpul celui de-al doilea mandat prezidenţial (al lui V. Putin — n. ADEPT) va fi decisă nu în saloanele diplomatice din Bruxelles, Washington, Londra, Roma sau Berlin, ci în punctele fierbinţi ca Batumi, Suhumi şi Tiraspol”.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet