După o soluţionare nesatisfăcătoare a problemei şcolilor moldoveneşti cu predarea în grafia latină din regiunea transnistreană, tensiunile dintre părţile moldovenească şi cea transnistreană au reizbucnit la 15 octombrie a.c., cînd administraţia transnistreană a instalat un post permanent de control între cartierul Severnîi şi localitatea Varniţa, şi altul între Severnîi şi Tighina, în locul unor echipe mobile de control vamal mobilizate în iulie 2004. Localitatea Varniţa, situată pe malul stîng al Nistrului şi subordonată Chişinăului, se află în zona de securitate, zonă în care, potrivit acordului de încetare a focului din 1992, este interzisă desfăşurarea oricăror forţe paramilitare, iar orice deschideri trebuie coordonate cu comandamentul unit al forţelor de menţinere a păcii. Zeci de locuitori ai satului Varniţa au instalat cu începere de la 17 octombrie, în semn de protest, baraje de beton pe autostrada Chişinău-Tighina, care trece pe lîngă localitate. Militari ruşi ai forţelor de pacificare au încercat să înlăture barajele sătenilor la 19 octombrie fără autorizarea Comandamentului unit al forţelor de pacificare şi fără a înlătura şi posturile vamale transnistrene din preajma satului. În cadrul şedinţei Comisiei Unificate de Control din 22 octombrie a.c. partea transnistreană a acceptat să-şi retragă cele două posturi vamale în schimbul retragerii de către partea moldovenească a unui post fiscal instalat la intrarea în Varniţa în iunie 2004. De mai mult timp vameşii şi grănicerii transnistreni îi intimidează pe locuitorii satului Varniţa care pleacă la Tighina, supunîndu-i unor controale şi amenzi nemotivate.
În acest context, reprezentantul special al Ministerului de Externe al Federaţiei Ruse, Igor Savolski, aflat între 25 şi 26 octombrie în vizită la Chişinău alături de reprezentantul Moscovei la negocierile în problema transnistreană Valeri Nesteruşkin, au întreprins o tentativă de reanimare a procesului de negocieri dintre Chişinău şi Tiraspol. Savolski a specificat că iniţiativa Preşedintelui Voronin cu privire la Pactul de Stabilitatea şi Securitate pentru Republica Moldova se află în faza de consultări, aceasta nefiind legată în mod direct de problema transnistreană. Cei doi oficiali ruşi au declarat că parteneriatul strategic cu Republica Moldova este pentru Rusia “o opţiune nestrămutată, iar pentru depăşirea eventualelor dificultăţi sînt necesare doar acţiuni coordonate şi un dialog permanent”. La sfîrşitul vizitei cei doi au declarat că formatul pentalateral de negocieri în problema transnistreană este funcţional şi altul nu există, dar au ezitat să dea un răspuns tranşant atunci cînd au fost întrebaţi dacă Chişinăul este disponibil să reia negocierile în acest format.
Poziţia Chişinăului oficial cu privire la ineficacitatea formatului actual de negocieri şi necesitatea revizuirii acestuia a fost reiterată de către ministrul Afacerilor Externe, Andrei Stratan, în cadrul conferinţei de presă din 25 octombrie a.c. Aceeaşi poziţie a fost adoptată şi de vicepreşedintele legislativului de la Chişinău, Vadim Mişin, care a sugerat în cadrul unei conferinţe de presă la 28 octombrie a.c. că deoarece formatul pentalateral de negocieri nu a adus nici un rezultat, acesta trebuie schimbat pînă la 1 ianuarie 2005 în conformitate cu principiile “unui teritoriu unic şi integrat, a unui spaţiu vamal, bancar, valutar şi de apărare unic” însă fără participarea liderului separatist Igor Smirnov.
În timp ce perspectivele reluării dialogului între Chişinău şi Tiraspol rămîn incerte, Sovietul Suprem de la Tiraspol a adoptat la 27 octombrie a.c. în lectură finală modificări la programul de privatizare din Transnistria pentru 2001 — 2004, pe care l-a completat cu cîteva zeci de întreprinderi, inclusiv două dintre cele mai mari întreprinderi din regiune — fabrica de confecţii “Tirotex” şi Combinatul de divinuri “Kvint”. Modificările au fost propuse de către “ministrul transnistrean al economiei” în septembrie curent fiind motivate de “situaţia politică şi economică dificilă cauzată de sancţiunile impuse de către Moldova Transnistriei”. Potrivit agenţiei transnistrene oficiale, Olvia-press, la “ministerul economiei” transnistrean au fost depuse deja cîteva cereri de participare la privatizarea companiei “Tirotex” de la companii ruseşti şi de la o firmă olandeză. Cele două întreprinderi urmează a fi privatizate pînă la sfîrşitul anului curent, în ciuda Legii cu privire la privatizarea în raioanele din stînga Nistrului şi municipiul Bender adoptată recent de legislativul de la Chişinău, care prevede trecerea cu începere de la 1 ianuarie 2005 a tuturor întreprinderilor transnistrene în proprietatea privată a angajaţilor unităţilor economice în cauză.
Serviciul de presă al Ministerului Afacerilor Externe a făcut publică, la 18 octombrie a.c., informaţia referitoare la consultaţiile trilaterale — Uniunea Europeană, Republica Moldova şi Ucraina — care s-au desfăşurat la Bruxelles în ziua de 15 octombrie a.c., consultanţii prezidate de Gerhard Lohan, şef de unitate în Directoratul general pentru relaţii externe al Comisiei Europene.
În cadrul trilateralei, delegaţia Republicii Moldova, condusă de Eugenia Chistruga, viceministru al Afacerilor Externe, a solicitat sprijinul UE pentru a determina Ucraina, care “generează dificultăţi”, să respecte acordurile bilaterale de cooperare vamală dintre Republica Moldova şi Ucraina în scopul neadmiterii exporturilor din Transnistria prin teritoriul Ucrainei fără completarea documentelor vamale în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova. Problema a reapărut la 1 august a.c. după ce în urma impunerii de către autorităţile transnistrene a reînregistrării şcolilor moldoveneşti din Transnistria, autorităţile moldoveneşti au impus, la rîndul lor, eliberarea certificatelor vamale agenţilor economici transnistreni numai după reînregistrare în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova. Deşi în 2003, aproape peste doi ani după introducerea la 1 seprembrie 2001 de către autorităţile Republicii Moldova a noilor ştampile vamale, Ucraina a fost determinată cu sprijinul UE să recunoască doar documentele vamale eliberate de Chişinău, după reizbucnirea conflictului legat de şcolile moldoveneşti din Transnistria Ucraina a început iarăşi să permită traficul mărfurilor transnistrene prin teritoriul ei fără legalizarea vamală a Republicii Moldova, invocînd argumente de ordin umanitar cu referire la numărul înalt de deţinători ai cetăţeniei ucrainene în Transnistria. În aceste circumstanţe, delegaţia Republicii Moldova a insitat asupra instituirii cît mai urgente a controlului comun pe segmentul transnistrean de frontieră, învocînd “dinamica traficului ilicit de persoane, arme şi droguri pe sectorul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene”.
UE s-a arătat dispusă să sprijine: a) găsirea unei soluţii pentru problema controlului de frontieră; b) procesul de implementare a acordurilor vamale bilaterale moldo-ucrainene; c) instituirea unui control vamal comun pe segmentul transnsitrean al frontierei moldo-ucrainene ; d) să aloce asistenţă financiară serviciilor vamale moldoveneşti pentru implementarea unui sistem computerizat privind schimbul de informaţii între serviciile vamale ale părţilor.