Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Politica→Problema transnistreană

Problema transnistreană în perioada 16 martie – 1 aprilie 2011

Elaborarea unei strategii noi pentru reintegrarea tarii

La 28 martie 2011, sub preşedinţia premierului Vlad Filat, a avut loc prima şedinţă a Comisiei guvernamentale pentru reintegrare, creată prin Hotărîrea Guvernului nr. 132 din 4 martie 2011. În cadrul şedinţei s-a luat decizia de elaborare a unei strategii de reintegrare a ţării. Potrivit vicepremierului pentru reintegrare, Eugen Carpov, reintegrarea tării urmează să aibă loc în baza şi în limitele cadrului legislativ în vigoare şi a standardelor internaţionale. Principiile de bază ale reglementării sînt după cum urmează:

Potrivit Premierului Vlad Filat — “Reintegrarea ţării este şi va fi un obiectiv de primă importanţă al Guvernului Republicii Moldova. Vom intensifica eforturile în vederea identificării unei soluţii viabile şi durabile a conflictului transnistrean în baza respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Moldovei în limita hotarelor recunoscute la nivel internaţional”. În această ordine de idei, Comisia a decis ca în fiecare minister şi autoritate publică centrală să fie desemnat un viceministru, vicedirector, precum şi instituit un grup de lucru care să asigure îndeplinirea obiectivelor trasate în reglementarea conflictului transnistrean în domeniul lor de activitate, continuitatea în acţiuni, precum şi ţinerea arhivei pe dosarul respectiv. Aceste grupuri urmează, de asemenea, să examineze documentele semnate anterior în procesul reglementarii transnistrene şi, conform competenţelor, să prezinte viziunea asupra actualităţii acestora, dar şi propuneri sectoriale pentru proiectul Strategiei pentru reintegrarea ţării, pe domeniile de responsabilitate care le revin. (potrivit MOLDPRES)

Poziţia Rusiei este interpretată în mod diferit la Chişinău şi Tiraspol

La 28 martie 2011 Ministrul Afacerilor Externe şi integrării Europene al Republicii Moldova, Iurie Leancă, a avut, la Moscova, o întrevedere cu Ministrul Afacerilor Externe al Rusiei, Serghei Lavrov. În cadrul întrevederii, Serghei Lavrov a reiterat că Rusia pledează pentru soluţionarea problemei transnistrene prin oferirea unui statut special regiunii respective; reluarea procesului de negocieri oficiale în format “5+2”; reformatarea operaţiunii de menţinere a păcii din regiune; evacuarea şi distrugerea muniţiilor ruse cu termen expirat. În opinia lui Serghei Lavrov trebuie gîndite modalităţile de adaptare a eventualei prezenţe internaţionale la sarcinile care vor reieşi din planurile concrete de reglementare, fiindcă acestea vor prevedea sarcini mai complexe şi nu doar menţinerea liniştii între părţi în această regiune. Pe de altă parte, liderul transnistrean, Igor Smirnov, a declarat că poziţia Rusiei rămîne neschimbată, şi “se bazează pe Declaraţia din 18 martie 2009 a preşedinţilor Dmitrii Medvedev, Vladimir Voronin şi Igor Smirnov”. Potrivit lui Smirnov, nici unul din cele peste 80 de documente semnate de-a lungul procesului de reglementare transnistreană nu conţine referinţe la soluţionarea problemei în baza integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. În aceeaşi ordine de idei, şeful diplomaţiei de la Tiraspol, Vladimir Yastrebceak, a menţionat că tentativele de a predetermina modelul de reglementare a conflictului înainte ca cele două părţi să ajungă la un numitor comun în acest sens subminează principiul egalităţii părţilor. Din acest punct de vedere poziţia Transnistriei este fără echivoc — independenţa de Republica Moldova, poziţie conformată de referendumul din septembrie 2006. În privinţa transformării operaţiunii de menţinere a păcii, Yastrebceak a declarat că ordinea evenimentelor trebuie să fie alta — la început reglementarea finală şi doar apoi modificarea operaţiunii. Şi evacuarea muniţiilor ruseşti din depozitul de la Colbasna trebuie să aibă loc în contextul reglementării.

Economia regiunii transnistrene în regres

În primele două luni ale anului 2011 situaţia economică din regiunea transnistreană s-a înrăutăţit. În special, volumul producţiei industriale a scăzut cu aproximativ 15% faţă de perioada similară a anului trecut. Scăderea se datorează problemelor cu care se confruntă giganţii economiei transnistrene — Uzina Metalurgică din Rîbniţa (UMR) şi fabrica de ciment din aceeaşi localitate. Potrivit statisticilor oficiale din regiune, producţia UMR a devenit nerentabilă după declanşarea crizei economico-financiare acum doi ani. Ajutorul oferit de către administraţia de la Tiraspol pentru a menţine pe linia de plutire UMR — creditarea cu $30 milioane sau cu peste 70% din totalul creditelor nu a putut salva situaţia, soluţia activităţii de mai departe a UMR urmînd să fie decisă de acţionarii şi proprietarii întreprinderii. Problemele UMR se agravează şi din cauza uzurii echipamentului, lipsei resurselor pentru modernizarea acestuia. În acest context, administraţia transnistreană încearcă să se izbăvească de activele care mai pot fi atractive pentru privatizare, adoptînd programul de de-etatizare şi privatizare pentru anii 2011–2012. Potrivit programului lista privatizărilor conţine 21 de întreprinderi de stat în valoare de ~1,5 milioane USD. O problemă importantă pentru economia Transnistriei este că după lansarea programului de privatizarea din 2002, cînd au fost vîndute aproximativ 150 de întreprinderi contra aproximativ 120 milioane USD s-a dovedit că mai bine de jumătate din noii proprietari nu-şi onorează obligaţiile prevăzute de programul investiţional. (după INFOTAG)

Provocări pe bandă rulantă

La 24 martie 2011 delegaţia Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control (CUC) şi-a exprimat îngrijorarea în privinţa creşterea prezenţei militare transnistrene în Zona de securitate şi de lipsa transparenţei în această chestiune. Partea transnistreană desfăşoară în Zona de securitate aplicaţii militare, “acţiuni de mobilizare pentru realizarea sarcinilor de a opune rezistenţă Republicii Moldova — inamicul desemnat al regiunii transnistrene”. În acest context se înscrie şi reţinerea pe 27 martie 2011 a doi angajaţi ai serviciului comunal din Corjova, pentru faptul că aceştia instalau în centrul satului echipament destinat jocurilor pentru copii. În Corjova astfel de conflicte au loc destul de des din cauza disputei privind apartenenţa localităţii respective la oraşul Dubăsari, aflat sub jurisdicţia administraţiei separatiste transnistrene.

1–15 martie 2011 2–15 aprilie 2011