Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Politica→Problema transnistreană

Problema transnistreană în perioada 10–30 mai 2004

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #31 |

Runda de negocieri din 25–26 mai

O nouă rundă de negocieri în problema transnistreană în format pentagonal, cu participarea reprezentanţilor părţilor moldovenească şi transnistreană, precum şi ai mediatorilor din partea OSCE, Federaţiei Ruse şi Ucrainei, a avut loc la Tiraspol şi Chişinău la 25 şi 26 mai. Cele două părţi şi-au prezentat în cadrul întîlnirii opiniile în scris cu privire la propunerile pe care le-au făcut anterior pe marginea planului politic pregătit de către mediatori sub egida OSCE toamna trecută.

William Hill, şeful Misiunii OSCE, a făcut bilanţul negocierilor în cadrul unei conferinţe de presă organizată la 26 mai la Chişinău. Potrivit agenţiei de ştiri “BASA-press”, Hill a declarat că părţile rămîn în continuare pe poziţii divergente în ceea ce priveşte structura viitorului stat federal. Deşi în urma negocierilor nu a fost adoptat nici un document scris, a adăugat Hill, părţile au reuşit să ajungă la un numitor comun pe marginea mai multor chestiuni importante, dar nu a dat nici un exemplu concret în acest sens. Rugat să comenteze opiniile exprimate tot mai des precum că pînă la alegerile parlamentare din martie 2005 din Republica Moldova există puţine şanse să se ajungă la o soluţie definitivă a conflictului, Hill a spus că astfel de opinii sînt exagerate şi că orice perioadă de timp prezintă posibilităţi pentru depăşirea divergenţelor. Următoarea rundă de negocieri a fost fixată pentru 21–22 iunie.

În cadrul unui talk-show tv transmis la televiziunea naţională şi pe unul din canalele transnistrene imediat după încheierea negocierilor şi la care au participat ministrul moldovean al Reintegrării Vasile Şova, “ministrul de Externe” transnistrean Valeri Liţkai şi şeful Misiunii OSCE William Hill, părţile şi-au reiterat poziţiile principial diferite cu privire la forma şi organizarea viitorului stat federal, dar s-au declarat convinse că negocierile trebuie purtate în continuare. Merită a fi menţionat faptul că aceasta a fost prima emisiune tv din întreaga “istorie” a conflictului transnistrean, care a reunit înalţi oficiali din partea Republicii Moldova şi a Transnistriei în cadrul unor dezbateri televizate pe marginea problemei transnistrene.

Barometrul de opinie publică, mai 2004

Barometrul de opinie publică realizat la comanda Institutului de Politici Publice pe un eşantion naţional reprezentativ în lunile aprilie-mai 2004 de către Centrul pentru Investigaţii Sociologice, Politologice şi Psihologice CIVIS a arătat că reintegrarea teritorială a statului este considerată a fi o sarcină prioritară pentru Republica Moldova doar de către 2,9% din respondenţi (doar cu 0,3% mai mult faţă de noiembrie 2003), după consolidarea statului şi a ordinii (30,6%), dezvoltarea economică şi îmbunătăţirea nivelului de trai (30,3%), asigurarea păcii şi a înţelegerii dintre oameni (15,3%), lupta cu corupţia (8,3%) şi îmbunătăţirea educaţiei, ştiinţei şi culturii (4,1%). În acelaşi timp, întrebaţi dacă consideră acceptabilă transformarea Moldovei într-un stat federal, 17,1% din cei chestionaţi au dat un răspuns afirmativ (faţă de 21,20% în noiembrie 2003), 32,6% au spus că nu vor accepta acest lucru în nici un caz (faţă de 37,80% în noiembrie 2003), 14,3% au considerat că această problemă nu-i priveşte, iar 32,7% nu au ştiut să dea un răspuns la această întrebare. De menţionat că sondajul din noiembrie 2003 a fost realizat înainte de publicarea planului de reglementare propus de Federaţia Rusă, cunoscut şi ca “Planul Kozak”. Astfel, diferenţele neseminficative dintre datele de atunci şi cele de acum cu privire la problema federalizării denotă că atenţia sporită a opiniei publice faţă de “Planul Kozak” din noiembrie trecut nu a lăsat o amprentă de lungă durată asupra opiniei publice din Republica Moldova.

Problema armelor mici şi a armamentelor uşoare în Republica Moldova

Monitorul cu privire la armele mici şi armamentele uşoare pentru Europa de Sud-Est, finanţat de către Centrul informaţional cu privire la controlul armelor mici şi a armamentelor uşoare din Europa de Sud-Est şi realizat de către organizaţia neguvernamentală britanică Safeworld, a fost prezentat în cadrul unei mese rotunde organizate de către biroul PNUD în Moldova la 17 mai la Chişinău. Potrivit monitorului, care a inclus şi un compartiment cu privire la Republica Moldova, “problema armelor mici şi a armamentelor uşoare în Moldova, inclusiv cea a producerii şi comercializării ilegale a acestora, prezenţa unor depozite mari de muniţii şi lipsa controlului asupra unei porţiuni semnificative a frontierei moldoveneşti, sînt legate direct de probleme politice şi de securitate care se datorează prezenţei conflictului îngheţat în regiunea separatistă transnistreană”. Monitorul preia unele din afirmaţiile vehiculate anterior de către alte organizaţii de specialitate precum că Transnistria este un focar de crimă organizată şi o groapă de armament învechit, în care se păstrează cantităţi mari de mine, muniţii şi arme mici. De asemenea, se afirmă că regimul transnistrean are capacitatea de a fabrica şi exporta diverse modele de arme mici şi armamente uşoare, iar lipsa unui control real la frontiera moldo-transnistreană şi cea trasnistreano-ucraineană agravează şi mai mult aceste probleme facilitînd activităţile de contrabandă, transferul de arme şi alte activităţi ilegale. În concluzie, autorii raportului afirmă că problema armelor mici şi a armamentelor uşoare nu poate fi cu adevărat soluţionată atîta timp cît există problema transnistreană, făcînd referinţă la raportul Grupului internaţional de crize “NoQuick Fix” din august 2003 în care se afirma că într-o entitate care nu este recunoscută pe plan internaţional şi în care autorităţile centrale nu deţin nici un fel de control nu pot fi desfăşurate acţiuni efective de îmbunătăţire a legislaţiei, de instruire cu privire la aplicarea acesteia şi de sporire a atenţiei opiniei publice faţă de activităţile de contrabandă.