Monitoring→Politica→Problema transnistreană

La o lună de la începerea noului an şcolar, liceul “Lucian Blaga” din Tiraspol şi liceul românesc din Rîbniţa rămîn închise, iar părinţii celor aproximativ 1200 de elevi ai acestor două instituţii sînt supuşi unor persecuţii continue din partea autorităţilor transnistrene, de la ameninţări cu urmărirea penală şi privarea de drepturile părinteşti pînă la impunerea unor amenzi administrative pentru refuzul de a-şi transfera copiii la alte şcoli.

UE, OSCE, Consiliul Europei şi statele mediatoare şi-au reînnoit apelurile către autorităţile transnistrene de a permite funcţionarea normală a celor două şcoli, iar Parlamentul moldovean a adoptat în sfîrşit o declaraţie în care condamnă acţiunile autorităţilor transnistrene faţă de şcolile româneşti din regiune şi a hotărît să trimită la sfîrşitul lunii septembrie o delegaţie de parlamentari moldoveni la Moscova care vor discuta problema şcolilor cu colegii lor ruşi. Între timp, Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova a adoptat un plan de măsuri pentru sprijinirea celor opt şcoli moldoveneşti cu predarea în grafia latină din regiunea transnistreană. Acestea includ îmbunătăţirea bazei tehnico-materiale, asigurarea cu materiale didactice, acordarea ajutorului financiar pentru reparaţie şi asigurarea hranei fără plată pentru elevii claselor 1–4.

În timp ce situaţia de pe teren a rămas practic neschimbată faţă de acum două săptămîni, subiectul transnistrean a fost abordat în mai multe discursuri ale unor personalităţi politice importante din ţară şi străinătate. Astfel, Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat în cadrul unei conferinţe de presă susţinute pe 16 septembrie în cadrul summit-ului CSI de la Astana, Kazahstan, că deşi Rusia nu se va opune extinderii formatului actual de negocieri în problema transnistreană, un asemenea pas ar fi inutil şi ar putea transforma negocierile în “vorbăraie” fără sens. Preşedintele ucrainean Kucima, prezent la conferinţa de presă, a calificat şi dînsul drept inutilă modificarea formatului pentalateral de negocieri şi a regretat eşecul Guvernului moldovenesc de a semna aşa-zisul “Memorandum Kozak”, care, potrivit lui Kucima, a constituit o şansă reală pentru ieşirea din situaţia de criză. În plus, Kucima a declarat că conflictul nu poate fi soluţionat cu ajutorul unor sancţiuni economice sau prin mijloace militare şi că Ucraina nu sprijină “blocada economică” instituită de către Guvernul moldovenesc împotriva Transnistriei.

Între timp, Preşedintele Voronin, care nu a participat la summit-ul de la Astana pe motiv că acesta nu ar fi abordat chestiuni destul de importante, a chemat în repetate rînduri comunitatea internaţională să se implice în soluţionarea problemei transnistrene. Voronin a solicitat instituirea unei misiuni internaţionale de monitorizare a segmentului transnistrean a frontierei moldo-ucrainene, dar şi înlocuirea actualelor forţe pacificatoare, care ar sprijini regimul transnistrean, cu căşti albastre internaţionale.

Problema transnistreană a constituit unul din subiectele principale abordate în cadrul vizitei la 23 septembrie la Chişinău a Secretarului General al NATO, Jaap de Hoop Scheffer. După o serie de întîlniri cu Preşedintele Voronin, ministrul de Externe şi cel al Apărării, oficialul NATO a ţinut o conferinţă de presă la care a declarat că comunitatea internaţională trebuie să se implice în reglementarea transnistreană. Deşi NATO nu are un rol direct în acest proces, Alianţa este interesată în găsirea unei soluţii echitabile şi definitive a conflictului. De Hoop Scheffer a reiterat poziţia NATO potrivit căreia Rusia trebuie să-şi îndeplinească obligaţiile asumate în 1999 la Istanbul şi să-şi retragă neîntîrziat militarii şi armamentul de pe teritoriul Republicii Moldova şi s-a oferit să acorde sprijin Moldovei în acest proces.

Mai mulţi observatori au interpretat neparticiparea Preşedintelui Voronin la summit-ul CIS de la Astana drept o dovadă a reorientării eforturilor acestuia în vederea soluţionării problemei transnistrene de la est spre vest. Această schimbare de direcţie a fost salutată de o bună parte a opoziţiei politice din ţară şi a fost sprijinită de înalţi oficiali europeni precum Secretarul General al NATO. În aceleaşi timp, Preşedintele Voronin refuză categoric să discute cu autorităţile transnistrene şi a lansat în ultimul timp o serie de acuzaţii la adresa celor două state mediatoare, Rusia şi Ucraina, precum că acestea ar acorda sprijin regimului transnistrean. Declaraţiile făcute în ultimul timp în acest sens de către Preşedintele Voronin par să fie tot mai mult inspirate de comentariile analistului de la “The Wall Street Journal”, Vladimir Socor, un cunoscut adept al internaţionalizării eforturilor de reglementare transnistreană cu excluderea Rusiei, comentarii care sînt publicate cu regularitate pe prima pagină a oficiosului guvernamental “Moldova suverană”. Mizînd doar pe vectorul vestic şi antagonizînd actorii principali, se pare că autorităţile moldovene au din ce în ce mai puţine şanse de a rezolva o criză multidimensională şi cu importante ramificaţii regionale cum este problema transnistreană.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet