Monitoring→Politica→Problema transnistreană

Audierile parlamentare din Duma de Stat a Rusiei

Deputaţii Dumei de Stat a Rusiei au ţinut cu tot dinadinsul să reacţioneze la “Cazul Kosovo”. Pe 13 martie 2008 au fost organizate audieri parlamentare privind “starea reglementării conflictelor în spaţiul CSI şi adresarea către Federaţia Rusă în privinţa recunoaşterii independenţei Republicii Abhazia, Republicii Osetia de Sud şi a Republicii Moldoveneşti Nistrene”. În cadrul dezbaterilor, mai mulţi deputaţi ruşi au insistat asupra faptului că cele trei enclave separatiste au fost constituite în baza voinţei exprimate de majoritatea locuitorilor acestora. În pofida nerecunoaşterii diplomatice, asupra acestora se extind relaţiile internaţionale, aşa cum de 16 ani jurisdicţia Georgiei şi Moldovei nu se răspîndesc asupra respectivelor teritorii. Deputaţii ruşi consideră că, oricum, soluţionarea problemelor litigioase va avea loc prin negocieri, în baza principiului egalităţii părţilor implicate în conflict, excluderii presiunilor şi respectarea înţelegerilor atinse anterior, atît în cazul Georgiei, cît şi în cazul Republicii Moldova. După audieri, urmează să fie elaborată o adresare către Guvernul Federaţiei Ruse cu recomandări practice. În cadrul dezbaterilor, deputaţii ruşi au făcut o diferenţiere între Republica Moldova şi Georgia, subliniind înclinarea spre loialitate şi concesiuni a primei şi fermitatea celei de a doua. Deja sînt cunoscute principalele clauze ale adresării Dumei către Guvernul Rus: să înceapă consultările privind identificarea procedurilor de recunoaştere a independenţei Abhaziei şi Osetiei de Sud; deschiderea reprezentanţelor Federaţiei Ruse pe teritoriile Transnistriei, Abhaziei şi Osetiei de Sud; să fie intensificată substanţial cooperarea economică şi comercială cu enclavele separatiste; instituirea unui regim simplificat de traversare a hotarelor Federaţiei Ruse de către cetăţenii celor trei enclave separatiste; deschiderea filialelor Băncii de Economii a Rusiei pe teritoriile celor trei entităţi. Recomandările respective urmează a fi adoptate în cadrul şedinţei Dumei de Stat din 21 martie 2008. Deputaţii fracţiunii Partidului Comunist din Rusia s-au pronunţat în favoarea recunoaşterii independenţei Transnistriei, Abhaziei şi Osetiei de Sud. Comuniştii ruşi consideră că recunoaşterea celor trei enclave separatiste ar fi un semnal de aducere în simţire a Ucrainei, care, deşi are problema Crimeei, tinde să se integreze în NATO.

Tezele cuvîntării speakerului transnsitrean Evgheni Şevciuc la audierile din Dumă

Şevciuc a făcut o trecere în revistă a audierilor din Duma de Stat pe marginea problemei transnistrene. Discursul a fost unul plîngăreţ, dar cu nuanţe de învinuiri şi luare în zeflemea a Rusiei, care ar fi declarat Transnistria zonă a intereselor sale strategice, dar nu are curajul să procedeze pe potriva declaraţilor făcute. Şevciuc a menţionat că:

• în cei peste 18 ani de existenţă a Transnistriei, Duma de Stat a adoptat peste zece decizii, adresări şi apeluri referitoare la Transnistria. La audierile din 1995, 1996 şi 1997, Duma de Stat a declarat Transnistria “zonă a intereselor strategice ale Rusiei”;
• Transnistria a avut de suferit de pe urma “blocadei” impuse de Republica Moldova de comun acord cu Ucraina şi misiunea EUBAM, dar şi de pe urma măsurilor de răspuns impuse de Rusia faţă de Moldova;
• există fapte istorice care ar confirma drepturile Transnistriei, cum ar fi referendumurile organizate de aceasta şi reacţiile încurajatoare ale autorităţilor ruse faţă de acestea, memorandumurile semnate şi drepturile pe care le-ar acorda acestea Transnistriei;
• în perioada de după declararea Transnistriei de către Duma de Stat drept “zonă strategică a Rusiei” regiunea a fost părăsită de aproximativ 200 mii de oameni, ceea ce constituie 1/4 din populaţie;
• comunitatea internaţională trebuie să ia atitudine faţă de faptul că Transnistria are unul din cele mai joase nivele de venituri ale populaţiei, lucru care încurajează emigrarea masivă a cetăţenilor;
• numai în 2007 regiunea transnistreană a fost părăsită de aproximativ 7000 de locuitori, inclusiv din cauza lipsei asistenţei medicale adecvate. Dacă lucrurile vor continua de aceeaşi manieră, pînă în 2015 populaţia regiunii ar putea scădea pînă la 300 mii de locuitori (astăzi în Transnistria locuiesc aproximativ 550 mii de persoane);
• în 2007, inflaţia în regiune a atins cota de 30%. Pentru comparaţie, s-a menţionat că deşi veniturile transnistrenilor sînt de trei ori mai mici ca cele ale cetăţenilor ruşi, preţurile bunurilor elementare în Transnistria sînt comparabile cu cele din Moscova şi Sankt-Petersburg. În acelaşi timp, produse alimentare de bază sînt cu 10–20% mai scumpe în Transnistria decît în Moscova, care este unul din cele mai scumpe oraşe din lume;
• pericolul românesc persistă, dovadă fiind declaraţiile Preşedintelui Traian Băsescu, în special declaraţia cu privire la intenţia de acordare a cetăţenei române tuturor cetăţenilor Republicii Moldova, indiferent de originea etnică a acestora;
• se înteţesc afirmaţiile şi atitudinile potrivit cărora orientarea pro-rusească a transnistrenilor este cauza suferinţelor acestora;
• Transnistria are mai multe drepturi la independenţă decît Kosovo. Un precedent pentru Transnistria ar putea fi şi separarea Muntenegrului de Serbia. Însă se dă prioritate nu dreptului Transnistriei, ci raţiunilor de profit politic. Rusia vede o panacee a soluţionării conflictului în negocieri privind constituirea unei federaţii cu Moldova, lucru care s-a manifestat prin elaborarea Memorandumului Kozak. Însă această atitudine face ca sute de transnistrenii, cetăţeni ai Rusiei, să se simtă cobai pentru experimente;
• transnistrenii s-au decis în privinţa viitorului lor la referendumul din 2006. Totuşi, independenţa nu i-a fost recunoscută, de aceea, recunoaşterea juridică a Transnistriei se impune pentru dezvoltarea normală a regiunii, care în 1991 a refuzat să se unească cu România;
• Declaraţia Dumei din 18 februarie 2008, pe marginea declaraţie de independenţă a Kosova, conţinea referinţe la faptul că acest eveniment creează premise pentru ca Rusia să-şi modifice formatul de atitudini cu republice autoproclamate;
• ţinînd cont de aceste lucruri, dar şi de situaţia social-economică din regiune, ar fi necesar ca Rusia să elaboreze un set de măsuri, care să ofere preferinţe comerciale şi de altă natură Transnistriei.

De asemenea, Şevciuc a recomandat Dumei să examineze şi să adopte o hotărîre în vederea identificării “punctului” în instabilitate şi nedeterminare. Este dificil de înţeles ce a avut în vedere Şevciuc, probabil a ţinut să ameninţe despre apropierea “punctului” după care este posibil colapsul regimului transnistrean.

Controversa lui Voronin şi Smirnov

În ajunul audierilor din Duma de Stat, pe 11 martie 2008, Preşedintele Voronin a oferit un interviu revistei moscovite “Kommersant” în care, de fapt, a reiterat pentru publicul din Federaţia Rusă lucrurile expuse într-un interviu televizat pentru auditoriul moldovenesc:

• nu există vreun plan secret de soluţionare a conflictului transnistrean. A fost elaborat un pachet de documente, care a fost împărtăşit cu mediatorii, observatorii şi urmează să stea la baza asigurării soluţionării conflictului transnistrean;
• pachetul de documente propus negociatorilor nu conţine prevederi care ar ieşi din cadrul Legii din 22 iulie 2005 privind principiile de baza ale statutului regiunii transnistrene a Republici Moldova;
• pachetul de documente se referă la: statutul Transnistriei; garanţiile de rigoare; evacuarea armamentului din regiune; retragerea prezenţei militare ruse; misiunea civilă de pacificare;
• Transnistriei i se va oferi o autonomie largă în cadrul actualului cadru constituţional al Republicii Moldova. Statutul Transnistriei va include elemente din documentele elaborate anterior, inclusiv Memorandumul Kozak;
• e nevoie de o adoptarea unei declaraţii de recunoaştere a neutralităţii Republicii Moldova de către participanţii la procesul de negocieri în format “5+2”, cu excepţia Transnistriei;
• va fi nevoie de o “foaie de parcurs” în vederea implementării prevederilor documentelor menţionate, care, dacă se îndeplineşte, ar putea avea drept efect participarea Transnistriei la alegerile parlamentare din 2009;
• autorităţile ruse susţin aceste abordări şi pledează pentru reluarea negocierilor în “formatul 5+2”.
• Republica Moldova nu va naţionaliza proprietăţile din Transnistria, recunoscînd legalitatea acestora, dacă la privatizare nu au fost comise fraude;
• Moldova reunită va trebui să-şi asume datoriile de $1,6 miliarde acumulată de Transnistria;
• Pentru soluţionarea problemei transnistrene este gata să se aşeze la mase de negocieri cu Smirnov;

Două zile mai tîrziu, pe paginile aceleiaşi publicaţii, Smirnov i-a dat replica lui Voronin. De o manieră persiflantă, Smirnov a lăsat să se înţeleagă că afirmaţiile lui Voronin sînt fanteziste. El a subliniat imposibilitatea creării statului comun cu Republica Moldova, făcînd referinţă la rezultatele referendumului din septembrie 2006. Toată activitatea din ultima vreme a Preşedintelui Voronin a pus-o pe seama pregătirilor pentru alegerile parlamentare din 2009. El a reiterat că Rusia se plasează ferm pe poziţiile egalităţii părţilor aflate în conflict şi găsirea unei soluţii mutual acceptabile la masa de negocieri.

Probleme sociale

Sindicaliştii transnistreni continuă să avertizeze despre eventuale explozii sociale. Conform acestora, majorarea galopantă a preţurilor pentru serviciile comunale şi produsele alimentare şi de uz casnic, pe fundalul îngheţării salariilor, pot motiva cetăţenii transnistreni să încerce să-şi apere drepturile prin metode alternative. Numai în luna ianuarie a anului curent inflaţia s-a cifrat la 4,2% în timp ce s-a planificat o inflaţie anuală de 12%. Salariilor medicilor, profesorilor şi a altor categorii bugetare sunt mici, variază între $ 50–100. Din aceste resurse cel puţin 50% sînt utilizate pentru alimentaţie, iar altele 30–40% pentru achitarea serviciilor comunale. În aceste circumstanţe medicii, de exemplu, părăsesc în masă locurile de muncă. În 2007 mai mult de o mie de medici s-au concediat, iar anul curent rata concedierilor, practic, se dublează. În consecinţă, aproximativ 60% din locuitorii transnistreni sînt nevoiţi să se adreseze după asistenţă medicală la Chişinău sau Odessa, concluzionează sindicaliştii transnistreni.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet