Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
|
|
e-journal #122 |
La 22 iulie 2008 Preşedintele Vladimir Voronin a avut o întîlnire cu mediatorii şi observatorii în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană în formatul “5+2”. Întîlnirea urma să deschidă perspective pentru reluarea procesului de negocieri. Acest lucru nu s-a întîmplat însă fiindcă liderul transnistrean, Igor Smirnov, anunţase că nu se va întîlni la rîndul său separat cu mediatorii şi observatorii internaţionali, acestora revenindu-le onoare de a se întreţine cu adjunctului lui Smirnov. Întîlnirea finală în format “5+2”, în cadrul cărei la reprezentanţii formatul “3+2” al mediatorilor şi observatorilor s-au alipit negociatorii şefi a părţilor implicate în conflict a fost una de rutină protocolară.
În pofida comportamentului vădit dezinteresat al părţii transnistrene pentru reluarea negocierilor, Preşedintele Vladimir Voronin s-a arătat optimist în privinţa posibilităţii găsirii unei soluţii pentru conflictul transnistrean pînă la afîrşitul anului curent. Potrivit lui:
Reprezentantul Special al Preşedintelui în exerciţiu al OSCE, Ambasadorul Heikki Talvitie, Reprezentant special al UE în Republica Moldova, Kalman Mizsei, Asistentul adjunct al Secretarului de Stat al SUA, David Merkel, au împărtăşit, în principiu, punctele de vedere exprimate de către Preşedintele Vladimir Voronin. Reprezentanţii Ucrainei şi Rusiei, Aleksandr Gorin şi, respectiv Valeri Nesteruşkin, au pus accentul pe necesitatea efortului comun al părţilor în soluţionarea conflictului (după Moldpres).
În perioada de referinţă liderul transnistrean, Igor Smirnov, a continuat să insiste asupra unui răspuns din partea Preşedintelui Vladimir Voronin vis-a-vis de proiectul acordului interstatal dintre Republica Moldova şi Transnsitria. Menţinîndu-şi interesul pentru soluţionarea problemelor social-economice Smirnov s-a referit la activitatea grupurilor de lucru constituite la propunerea lui Voronin, dar a insistat ca acestora să le fie schimbată denumirea în “grupuri constituţionale” dat fiind faptul că activitatea lor ar putea avea efecte politice importante. Explicaţia respectivă este puţin relevantă şi denotă, mai degrabă, dorinţa de a tergiversa reluarea procesului de negocieri.
Timp de un an de zile, în condiţii suspecte, în armata transnistreană au decedat trei soldaţi. Ultimul caz a avut loc la 18 iulie 2008. Autorităţile transnistrene au încercat să camufleze informaţia, dar sub presiunile opiniei publice s-au văzut nevoite să dea publicităţii informaţia în cauză abia cu a săptămînă mai tîrziu. Ca de obicei, autorităţile transnistrene au promis să investigheze cazul, dar lasă să se înţeleagă că şi ultimul deces ar fi fost provocat de o întîmplare nefastă. Ele nu se sfiiesc de loc de explicaţia frecvenţei foarte înalte a întîmplărilor nefaste, refuzînd să recunoască existenţa fenomenului relaţiilor “nestatutare” în armată.
2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 |