Monitoring→Politica→Problema transnistreană

Summit-ul GUAM a discutat despre conflictele îngheţate

În cadrul summit-ului GUAM din 1 iulie, de la Batumi, Preşedintele ucrainean, Victor Yuşcenco, a pledat pentru o abordare corectă care să ajute la comunicare, şi nu şantajarea forţelor aflate în zona “conflictelor îngheţate”. Acestea din urmă comportă factori de risc şi destablizare în regiunile respective. Ucraina pledează pentru prioritatea principiului integrităţii teritoriale ale statelor. Potrivit lui Iuşcenco, “în rezolvarea conflictului transnistrean s-a înregistrat un progres mare, pentru că părţile tratează cu aprobare Planul de reglementare, iniţiat de Ucraina. Noi avem un drum pe care trebuie să mergem ca să rezolvăm acest conflict îngheţat. Azi, voinţa noastră urmăreşte tocmai reluarea cît mai grabnică a formatului de negocieri «5+2» şi toate eforturile pe care Ucraina le va întreprinde în timpul apropiat au scopul să vedem prima şedinţă după o întrerupere îndelungată în activitatea acestui format”. Preşedintele moldovean nu a participat la summit-ul GUAM, pentru a putea sa se convingă că această organizaţie promovează idei favorabile Republicii Moldova.

Detalii privind proiectul moldovenesc de reglementarea a conflictului

Potrivit publicaţiei electronice transnistrene “Novîi Reghion”, în cadrul “Dialogurilor transnistrene”, organizate de Asociaţia pentru Politică Externă din Republica Moldova, ministrul Reintegrării al Republicii Moldova, Vasile Şova, ar fi făcut publice detaliile eventualelor oferte ale Chişinăului Transnistriei în vederea reglementării conflictului:

• Transnistria va avea statut de republică în cadrul Republicii Moldova, va avea propria constituţie;
• Sovietul Suprem al Transnistriei va avea dreptul de iniţiativă legislativă pe lîngă Parlamentul Republicii Moldova;
• Transnsitria va fi reprezentată în Parlamentul Republici Moldova în proporţie de 1/5, deşi numărul alegătorilor din regiune reprezintă 1/6 din numărul alegătorilor din dreapta Nistrului (în Transnsitria sînt înregistraţi 400 mii alegători, iar în Republica Moldova 2,4 milioane);
• Transnistriei i se va recunoaşte dreptul de a deveni subiect al dreptului internaţional în eventualitatea pierderii independenţei Republicii Moldova;
• Statul integrat — Republica Moldova, va fi unul neutru; demilitarizat;
• Vor fi recunoscute titlurile de proprietate celor care au privatizat anterior obiecte în Transnistria;
• Transnistria nu va avea drept de veto, însă va exista un sistem de garanţii reciproce, confirmat de participanţii internaţionale la procesul de reglementare;
• Garanţiile se vor extinde asupra consolidării tuturor ramurilor activităţii social-economice, menite să asigure împreunarea cît mai adîncă a celor două maluri ale Nistrului;
• Măsurile de securitate vor trebui garantate în aşa fel, încît la etapa iniţială Chişinăul şi Tiraspolul să nu poată întreprinde nimic unul împotriva celuilalt.

În acelaşi context, potrivit ministrului Şova, proiectul Republicii Moldova, elementele căruia le-a făcut publice, se bazează pe “propunerile de pachet” înaintate anterior spre examinare participanţilor la procesul “5+2”. Modalitatea de punere în acţiune a proiectului rămîne totuşi neclară. Ministrul Şova afirmă că autorităţile moldovene vor propune convocarea participanţilor în format “5+2” pentru a fi adoptată o hotărîre pe marginea proiectului. Evident, pentru a avea efect, o astfel de hotărîre ar trebui adoptată prin consens. Nu e clar ce ar putea să urmeze. Pe de o parte, se afirmă că “proiectul trebuie să satisfacă majoritatea cetăţenilor pe ambele maluri ale Nistrului”. Lucru posibil doar prin desfăşurarea unor referendumuri, care dacă vor fi respinse, nu vor mai putea fi reanimate. Pe de altă parte, se afirmă că ar fi necesară adoptarea statutului de către organele legislative ale părţilor implicate în conflict. Doar în cazul unui vot pozitiv, Parlamentul Republicii Moldova ar vota o lege ce ar recunoaşte rezultatele privatizării pe teritoriul Transnsitriei. În acest sens, nu e clar ce ar trebui să voteze organele legislative — confirmarea rezultatelor eventualelor referendumuri sau “statutul juridic al Transnsitriei”. Deci, se poate presupune că proiectul statului Transnsitriei este elaborat deja, deşi nu se ştie care sînt competenţele părţilor. Judecînd după reacţiile negative ale liderilor transnistreni, ar fi vorba despre oferirea Transnistriei a unui statut similar celui al Crimeii, procesul de realizare urmînd să aibă loc în limitele Planului din 2005 a preşedintelui ucrainean Victor Yuşcenco.

Autorităţile transnistrene subminează măsurile de încredere

În contexul discuţiilor despre necesitatea consolidării măsurilor de încrederii între cele două maluri ale Nistrului, reţinerea la 2 iulie, la postul-vamal transnistrean de la Dubăsari, a automobilului Poştei Moldovei care transporta banii pentru achitarea pensiilor cetăţenilor satelor aflate sub jurisdicţia Chişinăului, nu pare decît o provocare intenţionată, menită să submineze întreg procesul de reglementare. Automobil şi conţinutul pe care îl transporta au fost eliberate abia pe 10 iulie. Exemplul menţionat este un indicator că procesul de apropiere a poziţiilor părţilor pînă la limită să fie pregătite să accepte proiectul, elementele căruia le-a anunţat ministrul Şova, este departe de a fi unul optimist. În general, lucrurile continuă să se desfăşoare de o manieră foarte ciudată. Pe de o parte, summit-ul GUAM a discutat problema “conflictelor îngheţate”, inclusiv cel transnistrean, fără participarea oficialilor moldoveni de rang corespunzător. Pe de altă parte, diplomaţia rusă şi cea transnistreană sînt preocupate de pregătirea întîlnirii liderului transnistrean cu Preşedintele rus Dmitrii Medvedev, pe fundalul unor provocări care au menirea să demonstreze că condiţiile pentru aprobarea planului moldovenesc sînt departe de a fi optime.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet