Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Politica→Problema transnistreană

Problema transnistreană în perioada 1–16 mai 2008

După constituirea în aprilie a.c. a grupurilor de lucru bilaterale, menite să soluţioneze problemele curente în relaţiile dintre Chişinău şi Tiraspol, activitatea acestora a fost practic blocată după trei runde de dezbateri. În acest sens, şeful misiunii OSCE la Chişinău, Philip Remler, şi ministrul Reintegrării, Vasile Şova, s-au văzut nevoiţi să-şi exprime în public îngrijorarea. În cadrul unei întîlniri cu ambasadorului Rusiei la Chişinău, Valeriy Kuzimin, liderul transnistrean, Igor Smirnov, a explicat blocajele activităţii grupurilor de lucru prin faptul că a rămas ne determinat statutul experţilor din cadrul grupurilor menţionate şi că, în general, nu este clar ce urmăreşte Chişinăul, dacă intenţionează acesta să respecte înţelegerile anterioare cu Tiraspolul (se are în vedere perioada 1996–2001). Actualmente, pentru Transnistria contează soluţionarea unor probleme concrete, cum ar fi cele economice, ecologice, de transport (spre exemplu, restabilirea traficului feroviar). Chişinăul preferă însă, să scoată în prim plan problema proprietăţii asupra reţelei de căi ferate. Smirnov a menţionat şi faptul că autorităţile de la Chişinău rămîn dezinteresate de discuţia pe marginea problemelor politice, evitînd să reacţioneze la proiectul “Acordului de prietenie şi cooperare dintre Moldova şi Transnsitria”, care i-a fost înmînat Preşedintelui Voronin în cadrul întîlnirii de la Bender din 11 aprilie a.c.

Pe fundalul blocajului activităţii grupurilor de lucru şi a schimbului de replici tăioase între Voronin şi Smirnov, pe 14 mai 2008, la Bruxelles, a avut loc întîlnirea Preşedintelui Parlamentului Republicii Moldova, Marian Lupu, cu şeful legislativului de la Tiraspol, Evghenii Şevciuk. Scopul declarat al întîlnirii, organizate cu concursul reprezentantului Comisiei Europene în Moldova, Kalman Mizsei, a fost de a dezbate pe marginea întăririi măsurilor de încredere între părţi, prin intermediul instituţiilor legislative, precum şi de a discuta probleme concrete de maximă actualitate, cum ar fi combatere cu eforturi comune a traficului de fiinţe umane. Presa rusă (Nezavisimaya Gazeta) consideră că, de fapt, aranjarea întîlnirii lui Marian Lupu cu Evgheniy Şevciuk este o testare a “soft power”-ului UE în vederea reglementării conflictelor “îngheţate”. După toate aparenţele, întîlnirea de la Bruxelles a mizat nu atît pe întărirea încrederii între “cele două maluri ale Nistrului”, de care se ocupă Voronin şi Smirnov, cît pe stabilirea unor relaţii de cooperare între liderii tineri, de perspectivă, care ar putea ieşi în prim plan după alegerile din 2009, preluînd controlul asupra procesului de reglementare a conflictului.

Într-adevăr, în aprilie 2009 Preşedintelui Voronin îi expiră cel de al doilea mandat prezidenţial, iar autoritatea lui Smirnov este contestată în ultimul an, atît în Rusia, cît şi în Transnsitria, după ce au început să i se aducă acuzaţii de delapidări şi de menajare a intereselor clanului de familie. În acest sens, se remarcă şi competiţia dintre figurile emblematice ale elitei transnistrene. Astfel, în februarie 2007, în presa rusă au început să apară panegirice la adresa vice-preşedintelui transnistrean, Alexandr Koroliov, prezentat ca un fel de “Putin transnistrean”RU, care eventual să-l înlocuiască pe îmbătrînitul şi ramolitul Smirnov, pe cale să piardă puterea în faţă sfidărilor din partea oligarhiei locale, a cărei vîrf de lance era considerat Şevciuk. Recent, atacurile din presa ucraineanăRU la adresa lui Smirnov au ajuns pînă la învinuiri precum că clanul pe care îl reprezintă acesta s-ar fi ocupat de lichidarea fizică a celor care au încercat să facă concurenţă business-ului de familie.

16–30 aprilie 2008 17–31 mai 2008