Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Politica→Problema transnistreană

Problema transnistreană în perioada 1–16 iulie 2007

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #99 |

Rezoluţia Parlamentului European cu privire la încălcarea drepturilor omului în Transnistria

La 12 iulie Parlamentul European a votat în unanimitate o rezoluţie cu privire la încălcarea drepturilor omului în regiunea transnistreană. Rezoluţia ia act de situaţia lamentabilă din domeniul respectării drepturilor omului din regiunea transnistreană şi “deploră lipsa drepturilor omului şi a demnităţii umane în Transnistria, negarea libertăţilor populaţiei care locuieşte în regiune, ignorarea dreptului la acces la informaţie şi educaţie, care duce la proliferarea traficului de fiinţe umane şi a crimei organizate.” Înaltul for european condamnă represiile, hărţuirea şi intimidarea reprezentanţilor mass-media independente, ONG şi societăţii civile de către regimul transnistrean separatist. Parlamentul European reiterează angajamentul Uniunii Europene de a contribui la reglementarea conflictului transnistrean şi cheamă la o implicare mai mare a UE, inclusiv prin modificarea statului UE din observator într-unul de mediator în cadrul negocierilor politice pe marginea acestui conflict din vecinătatea UE.

Rezoluţia a fost iniţiată de europarlamentarii Partidului Democrat din România, alături de Ovidiu Gant, reprezentatul Forumului Democrat al Germanilor din România, şi a fost susţinută de grupul Partidului Popular European. Aceasta este a treia rezoluţie adoptată de Parlamentul European în problema transnistreană în ultimii doi ani. Deşi Parlamentul European ca şi instituţie are un rol limitat în formularea şi aplicarea politicii externe şi de securitate a UE, rezoluţiile acestuia şi-au demonstrat nu o singură dată capacitatea de a plasa chestiuni de importanţă pe agenda de politică externă a UE.

De remarcat că în aceiaşi perioadă, Reprezentantul Special al UE, Kalman Mizsei, referindu-se la procesul de reglementare transnistreană în timpul unei vizite la Bucureşti, a menţionat că în Transnistria nu există o dictatură de tip închis sau o structură politică monolită. Potrivit lui Mizsei, în regiune există pluralism politic, opoziţie politică, structuri tot mai puternice ale societăţii civile necontrolate de autorităţi, iar şefii unor întreprinderi au alte opinii decît cele oficiale.

Criză bugetară în regiunea transnistreană

Regiunea transnistreană se confruntă cu o acută criză bugetară din cauza sistării asistenţei financiare din partea Federaţiei Ruse în anul curent. Bugetul regiunii pentru 2007 a fost adoptat cu un deficit de circa 83 mln. dolari SUA, care urma să fie acoperit din contul asistenţei financiare din partea Rusiei. Însă deoarece Rusia a sistat asistenţa financiară pentru Transnistria, mai multe capitole bugetare au rămas neacoperite, inclusiv plăţile pentru pensii, salarii şi transferurile către bugetele locale. În prezent pentru aceste categorii de plată în regiune s-a acumulat o datorie de circa 33 mln. dolari SUA.

La 11 iulie sovietul suprem de la Tiraspol a autorizat acordarea unui împrumut de stat de circa 14 mln. dolari SUA executivului regional pentru plata pensiilor. Împrumutul se va face dintr-un cont special de acumulare a plăţilor pentru consumul de gaze ruseşti instituit anul trecut printr-o decizie a legislativului regional.

Decizia autorizării împrumutului de stat din contul “banilor de gaze” a fost criticată dur de unii reprezentanţi ai legislativului din regiune, care au avertizat că utilizarea acestor fonduri poate duce la incapacitate de plată pentru gazele ruseşti si eventual sistarea livrărilor de gaze pentru regiune.

Liderul legislativului de la Tiraspol, Evghenii Şevciuc, a comentat astfel decizia luată: “Este clar că nu arătăm foarte bine în ochii Gazpromului. Această decizie nu se supune logicii economice, pentru că banii pentru gaze trebuie să fie transferaţi Rusiei. Dar atunci cînd pe balanţă sînt două decizii şi ambele nu sînt corecte, trebuie aleasă aceea care este în interesul cetăţenilor”.

Deoarece demersurile autorităţilor de la Tiraspol pe lăngă oficialităţile ruse de a relua asistenţa financiară pentru regiune au rămas fără nici un raspuns, Tiraspolul va lua o serie de măsuri pentru a acoperi deficitul bugetar din surse interne. Astfel, legislativul regional examinează în prezent un pachet de proiecte legislative care prevăd o serie de măsuri “nepopulare” în vederea completării capitolului de venituri în bugetul pentru 2008. Printre măsurile preconizate se numără instituirea unui impozit pe imobil pentru persoanele fizice şi creşterea cu 30% a impozitului pe venituri pentru persoanele juridice.

Aceste iniţiative însă nu se bucură de susţinerea marilor întreprinderi din regiune. Potrivit unui reprezentant al Uzinei Metalurgice din Rîbniţa, întreprindere care contribuie circa 60% din veniturile la bugetul transnistrean, creşterea poverii fiscale va înrăutăţi semnificativ situaţia întreprinderilor care funcţionează în regiune.

Creşterea impozitelor va duce la o oarecare creştere a veniturilor la buget, însă nu va rezolva definitiv grava situaţie bugetară din regiune. În acest sens, se preconizează elaborarea unui program de stabilizare economică a regiunii, dar şi reformarea întregului sistem de impozitare din regiune.

Anterior mass-media ruse au argumentat sistarea asistenţei financiare pentru Transnistria prin iritarea Moscovei faţă de atitudinea “consumeristă” a liderului transnistrean Igor Smirnov, care respinge orice înţelegere cu Chişinăul, chiar şi una garantată de Rusia, refuză să onoreze datoria Transnistriei pentru consumul de gaze ruseşti şi doar continuă să ceară Moscovei asistenţă financiară nerambursabilă.

Potrivit autorităţilor transnistrene, la 1 ianuarie 2007 datoriile regiunii transnistrene pentru consumul de gaze faţă de Gazprom constituiau circa 1,3 mlrd. dolari SUA, sau 2 400 dolari SUA pe cap de locuitor.

16–30 iunie 2007 17–31 iulie 2007