Monitoring→Politica→Problema transnistreană

În perioada de referinţă în mai multe mijloace mass-media moldoveneşti au apărut informaţii despre o serie de “evoluţii periculoase” în zona de securitate, inclusiv mobilizarea militară de partea stîngă a Nistrului, concentrarea trupelor şi a muniţiilor în zona de securitate şi propaganda împotriva unei presupuse agresiuni militare din partea Republicii Moldova, evoluţii denunţate de către autorităţile moldoveneşti în cadrul mai multor declaraţii publice şi apeluri către forurile internaţionale. Evoluţiile în cauză ar indica “o pregătire metodică şi bine gîndită” de către autorităţile transnistrene a unei destabilizări militare la scară largă pe rîul Nistru şi ar avea drept scop influenţarea procesului electoral din Republica Moldova în favoarea “partenerilor politici şi economici” ai liderilor de la Tiraspol, au arătat autorităţile de la Chişinău, chemînd comunitatea internaţională să contribuie la stabilizarea zonei de securitate.

În ajunul alegerilor parlamentare din Republica Moldova fixate pentru 6 martie, subiectul transnistrean este pentru partidul de guvernare unul deosebit de convenabil pentru construirea imaginii inamicului, cu care să-şi asocieze principalii oponenţi. Mai importantă însă la momentul actual pare să fie întrebarea dacă regiunea transnistreană va putea participa la alegerile din 6 martie şi, dacă da, atunci pentru cine vor vota cele cîteva sute de mii de locuitori ai regiunii, cetăţeni de jure ai Republicii Moldova.

Spre deosebire de campaniile electorale anterioare, cînd autorităţile transnistrene s-au opus vehement organizării alegerilor din Republica Moldova pe teritoriul transnistrean şi au împiedicat accesul cetăţenilor la secţiile de votare speciale deschise pe malul drept al Nistrului, de data aceasta chiar şeful departamentului de externe de la Tiraspol a chemat autorităţile moldoveneşti să asigure toate condiţiile necesare pentru exercitarea dreptului de vot al cetăţenilor moldoveni care locuiesc în regiune. Potrivit unor surse mass-media transnistrene, citate de Basa-press, Tiraspolul chiar s-ar fi angajat să mobilizeze alegătorii la vot şi să faciliteze transportarea acestora către secţiile de vot din dreapta Nistrului. În acelaşi timp, alegătorii au fost încurajaţi să sprijine candidaţii din opoziţie, ca de exemplu Blocul Electoral “Moldova Democrată” (BMD), Partidul Popular Creştin Democrat sau Blocul “Patria-Rodina”, pentru a nu-i permite Partidului Comunist să obţină o majoritate absolută în viitorul legislativ moldovenesc, care astfel va fi unul slab şi instabil.

Anterior, unul din principalii concurenţi din opoziţie, BMD, a chemat Comisia Electorală Centrală (CEC) de la Chişinău să deschidă secţii de votare în regiunea transnistreană. A urmat un apel al CEC către autorităţile transnistrene, în care CEC a condiţionat deschiderea secţiilor de votare în Transnistria prin satisfacerea de către autorităţile din regiune a uinui şir de condiţii care ar asigura un proces electoral liber şi corect şi respectarea Constituţiei şi legislaţiei Republicii Moldova. Deoarece apelul CEC a rămas fără răspuns din partea Tiraspolului, CEC va deschide cîteva secţii de votare speciale pe malul drept al Nistrului, la care vor putea vota loluitorii transnistreni.

În alegerile prezidenţiale din Ucraina autorităţile transnistrene au sprijinit deschis candidatul promovat de Moscova, Victor Ianukovici, care a adunat peste 90% din voturile cetăţenilor ucraineni care locuiesc în regiune. Deoarece în alegerile din Republica Moldova pare să nu existe un candidat care s-ar bucura de atît de mult sprijin din partea Moscovei, observatorii au identificat doi concurenţi care ar putea fi atractivi pentru Tiraspolul official — blocul “Patria-Rodina” şi BMD. “Patria-Rodina” a propus în programul său electoral legături mai strînse cu Rusia, recunoaşterea dreptului populaţiei din Transnistria la autodeterminare şi adoptarea aşa-zisului Memorandum Kozak drept document de bază pentru viitorul statut juridic al regiunii. BMD este oponentul principal al comuniştilor, dar şi unul pe care, se spune, Moscova l-ar prefera actualului partid de guvernare, în ciuda faptului că printre clauzele electorale principale ale BMD figurează integrarea Republicii Moldova în structurile euro-atlantice şi retragerea necondiţionată a trupelor ruseşti staţionate ilegal pe teritoriul Republicii Moldova.

Oricare însă va fi opţiunea Transnistriei în alegerile din 6 martie, se pare că spre deosebire de campaniile electorale anterioare, de data aceasta autorităţile secesioniste par hotărîte să nu rateze şansa de a influenţa direct rezultatul alegerilor din Republica Moldova nu atît în favoarea unui candidat anume, cît împotriva actualului partid de guvernămînt. Şi asta nu doar prin intermediul alegătorilor care îşi au reşedinţa în regiune, ci şi al acelor alegători de orientare pro-rusă, nostalgici sovietici, care locuiesc în restul Moldovei şi care au fost dezamăgiţi de partidul de guvernămînt după ce acesta şi-a schimbat radical orientarea spre vest.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet