Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Politica→Problema transnistreană

Problema transnistreană în perioada 2–22 mai 2005

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #51 |
La 16–17 mai în oraşul ucrainean Viniţa a avut loc o nouă rundă de consultări între părţile implicate în conflict şi mediatorii în problema transnistreană. Subiectul principal discutat la întîlnire a fost planul ucrainean de reglementare transnistreană şi cele şapte principii propuse de către Preşedintele Iuşcenko la summit-ul GUUAM care a avut loc recent la Chişinău.

Într-un interviu pentru Radio Europa Liberă şeful Misiunii OSCE în Moldova, William Hill, a declarat că Republica Moldova a reacţionat pozitiv faţă de propunerile Ucrainei, care sînt sprijinite şi de OSCE, pe cînd partea transnistreană a avut mai multe întrebări pe marginea acestora. În acelaşi timp, Hill a declarat că reprezentanţii Republicii Moldova, regiunii transnistrene, OSCE şi ai Ucrainei au decis să invite UE şi SUA să participe la procesul de negocieri în calitate de observatori.

Autorităţile moldovene şi cele ucrainene au dat publicităţii planul ucrainean la cîteva zile după consultările de la Viniţa. Planul reiterează principiile suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, propune acordarea unui statut juridic special regiunii transnistrene în componenţa Republicii Moldova, prevede dreptul la auto-determinare al Transnistriei doar în cazul în care Moldova îşi pierde independenţa şi suveranitatea şi prevede crearea unui spaţiu juridic, economic, de apărare, social, vamal şi umanitar comun. Reglementarea va avea loc în trei etape, iar fiecare etapă nu va dura mai mult de şase luni. În prima etapă, Parlamentul Moldovei va adopta o lege cu privire la principiile de bază ale statutului regiunii Transnistrene, în baza căreia Transnistria va adopta o nouă constituţie. Ulterior, în octombrie-noiembrie 2005, vor fi organizate alegeri pentru sovietul suprem al regiunii, sub egida OSCE şi a observatorilor internaţionali. Va fi creată o comisie parlamentară din deputaţi moldoveni şi transnistreni care va elabora un proiect de lege cu privire la statutul Transnistriei şi care va fi adoptată de către Parlamentul de la Chişinău. Legea va intra însă în vigoare doar după aprobarea de către Parlamentul Moldovei a unui Acord cu privire la garanţiile pentru respectarea statutului regiunii transnistrene de către Republica Moldova. Acest acord va fi încheiat între viitorii garanţi ai reglementării transnistrene — Rusia, Ucraina şi OSCE, cu participarea posibilă a SUA şi UE. În cele din urmă, va fi creat un Comitet de reconciliere, care va fi compus din reprezentanţi ai Moldovei, regiunii transnistrene, Rusiei, Ucrainei, OSCE şi posibil ai SUA şi UE, şi care va avea rolul de a soluţiona litigiile care pot apare la aplicarea sau interpretarea Legii cu privire la statului regiunii transnistrene.

În cadrul unei conferinţe de presă, susţinută de către ministrul moldovean al Reintegrării, Vasili Şova, peste cîteva zile de la publicarea planului, acesta a declarat că autorităţile moldovene sînt în general mulţumite de planul ucrainean, care propune o soluţie rapidă şi conformă cu normele dreptului internaţional a conflictului transnistrean.

Pe de altă parte, mai mulţi analişti şi lideri politici au atras atenţia faţă de o serie de lacune ale planului. De exemplu, planul propune ca legea cu privire la statutul regiunii transnistrene să fie elaborată în baza documentelor adoptate anterior în cadrul procesului de reglementare transnistreană, ca forma de statut acordată Transnistriei să fie una de republică şi ca Transnistria să participe la deciziile de politică externă care o vor afecta etc. Aceştia au deplorat lipsa din plan a măsurilor îndreptate spre decriminalizarea şi demilitarizarea regimului şi şi-au exprimat speranţa că Ucraina va trece de la vorbe la fapte şi va lua măsurile necesare pentru securizarea tronsonului transnistrean al frontierei moldo-ucrainene.

Deşi iniţial autorităţile transnistrene au avut o reacţie pozitivă faţă de propunerile Preşedintelui Iuşcenko, tonul în Tiraspol s-a schimbat după ce a fost dat publicităţii planul integral. Potrivit agenţiei oficiale de ştiri de la Tiraspol, planul ucrainean nu ar fi decît o acoperire sub care autorităţile moldovene ar vrea să schimbe destinul Transnistriei după placul lor şi să mobilizeze presiunea internaţională asupra regiunii. Tiraspolul respinge ideea extinderii formatului de negocieri prin includerea SUA şi UE în acesta, precum şi planul de democratizare care ar avea drept rezultat deschiderea cursei electorale pentru sovietul suprem pentru candidaţii şi partidele moldovene. Comentatorii de la Olvia-press au motive de îngrijorare în legătură cu planul ucrainean, însă ameninţarea principală la adresa regimului separatist la momentul actual vine din interiorul regimului mai curînd decît din exteriorul acestuia.

Astfel, la 19 mai 2005, 34 din cei 37 de deputaţi în sovietul suprem de la Tiraspol au votat în prima lectură pentru o serie de amendamente la constituţia Transnistriei prin care au atribuit organului legislativ împuterniciri în interpretarea prevederilor legii fundamentale şi a sporit funcţiile de control ale acestuia în ceea ce priveşte gestionarea şi utilizarea proprietăţii de stat, activitatea Băncii Centrale, procesul de denaţionalizare şi privatizare, elaborarea şi realizarea bugetului de stat şi cheltuielile publice. Amendamentele au fost iniţiate de către un grup de deputaţi în frunte cu vicespeaker-ul legislativului Evghenii Şevciuc, care, potrivit unor date neoficiale, este sprijinit de un grup de oameni de afaceri influenţi care sînt nemulţumiţi de regimul Smirnov. Deputaţii intenţionează să continue reforma constituţională pînă vor transfera majoritatea împuternicirilor de la executiv către legislativ.

Această lovitură fără precedent acordată regimul Smirnov pare că va schimba radical dinamica politică internă a regiunii. Cu toate acestea, nu putem fi siguri că aceste schimbări vor fi de bun augur pentru procesul de reglementare a crizei transnistrene, aşa cum se speră la Chişinău. Evghenii Şevciuc este cunoscut ca un reformator moderat, însă obiectivul acestuia este să consolideze independenţa Transnistriei. Cu toate acestea, o eventuală scindare a elitei politice de la Tiraspol şi înlăturarea lui Smirnov de la putere ar slăbi considerabil regimul, care, sub o doză potrivită de presiuni diplomatice şi economice din partea Moldovei şi a vecinilor săi, ar putea pur şi simplu să dispară.