Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Politica→Problema transnistreană

Problema transnistreană în perioada 22 noiembrie – 5 decembrie 2005

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #63 |

Lansarea misiunii UE de monitorizare a frontierei moldo-ucrainene

La 30 noiembrie la Odesa Înaltul Reprezentant al UE pentru Politică Externă şi de Securitate Comună, Javier Solana, şi Comisarul UE pentru Relaţii Externe şi Politica de Vecinătate Europeană, Benita Ferrero-Waldner, au lansat Misiunea UE de asistenţă la hotarul molo-ucrainean în cadrul unei ceremonii şi a unei conferinţe de presă la care au participat şi miniştrii de Externe ai Republicii Moldova şi Ucrainei. Misiunea va avea obiectivul de a preveni activităţile de contrabandă şi trafic şi fraudele vamale la frontiera moldo-ucraineană, inclusiv pe segmentul transnistrean, şi va fi compusă din 69 de experţi UE în materie de control vamal şi poliţie de frontieră şi circa 50 de specialişti moldoveni şi ucraineni. Aceştia se vor deplasa în cadrul unor grupuri mobile de la un post de frontieră la altul pentru controale inopinate repetate (după trecerea frontierei) a transporturilor şi documentelor şi vor oferi consultanţă şi instruire vameşilor moldoveni şi ucraineni. Misiunea va avea un mandat de 2 ani, care va putea fi extins, şi va costa circa 6 milioane euro. Cartierul general al misiunii se va afla la Odesa, si va avea cinci birouri regionale. Misiunea va lucra în strînsă colaborare cu biroul Reprezentantului Special al UE pentru Moldova, Adriaan Jacobovits de Szeged, care la rîndul său va fi suplimentat cu consultanţi în probleme de frontieră la Kiev, Chişinău şi Odesa.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, în ajunul lansării Javier Solana a declarat că lansarea misiunii are loc în urma solicitării preşedinţilor moldovean şi ucrainean care “a demonstrat ataşamentul puternic al acestora faţă de valorile europene” şi că misiunea va juca un rol important în a crea premisele pentru soluţionarea paşnică a conflictului transnistrean.

Comisarul european Benita Ferrero-Waldner a declarat în cadrul conferinţei de presă organizate cu ocazia lansării misiunii de monitorizare că aceasta reprezintă “un indiciu clar al dorinţei UE de a avea relaţii mai strînse cu statele vecine” şi că aceasta va duce la “mai multă stabilitate şi mai multe posibilităţi pentru reglementarea conflictului [transnistrean] în viitor”, potrivit Infotag.

Boris Tarasiuk, ministrul de Externe al Ucrainei, a afirmat la rîndul său că lansarea misiunii UE va duce la creşterea încrederii nu doar între Ucraina şi Moldova, ci şi la nivelul întregii comunităţi europene. Oficialul ucrainean a mai ţinut să menţioneze că misiunea se înscrie în propunerile preşedintelui ucrainean Victor Iuşcenko de a reglementa conflictul transnistrean prin democratizarea regiunii.

Autorităţile transnistrene nu ar fost prezente la ceremonia de lansare a misiunii, deoarece, potrivit ministrului de Externe a Ucrainei, citat de Infotag, Transnistria nu este parte a acordului trilateral dintre UE, pe de o parte, şi Republica Moldova şi Ucraina, pe de altă parte. Deşi misiunea este în mare parte îndreptată spre controlul transporturilor ilegale din Transnistria, autorităţile transnistrene au susţinut lansarea misiunii UE, declarînd că aceasta îi va ajuta să demonstreze că acuzaţiile de contrabandă în adresa lor sînt nefondate şi prin urmare vor fi eliminate motivele pentru sancţiuni economice împotriva Tiraspolului. Cu toate acestea autorităţile transnistrene au arătat mai multe semne de nervozitate în legătură cu începerea misiunii UE, care se pare va afecta în mod serios activitatea economică a regiunii autoproclamate. Astfel, afirmă publicaţia Kommersant.ru, în ajunul lansării misiunii UE liderul separatist Igor Smirnov a efectuat o vizită la Kiev unde, sub pretextul unei vizite mondene, a încercat să obţină din partea autorităţilor ucrainene garanţii cu privire la păstrarea status quo-ului după începerea monitorizării internaţionale. În paralel, afirmă aceiaşi publicaţie, Tiraspolul încearcă să-şi înăsprească poziţia faţă de Republica Moldova — Speaker-ul legislativului local Grigori Maracuţa a declarat recent că în cel mai curînd timp Transnistria ar putea lua decizia de a refuza să participe la negocierile cu Moldova a statutului regiunii, iar o comisie parlamentară transnistreană a decis să anuleze o serie de acte legislative cu privire la modelele relaţiilor juridice dintre Transnistria şi Republica Moldova.

Merită a fi menţionat că prezenţa în Ucraina a Comisarului european, Benita Ferrero-Waldner, şi a Înaltului Reprezentant al UE pentru Politica Externă şi de Securitate Comună, Javier Solana, a fost legată şi de un alt eveniment de amploare: Summit-ul UE — Ucraina, primul după “revoluţia oranj” din Ucraina de anul trecut. Rezultatele reuniunii — în mod notabil decizia politică a UE de a acorda statut de economie de piaţă Ucrainei, care îi va deschide acesteia calea spre accederea la Organizaţia Mondială a Comerţului, l-au făcut pe Tony Blair, Premierul Marii Britanii, prezent şi el la reuniune, să afirme că reuniunea a fost cea mai productivă dintre toate şi că relaţiile dintre UE şi Ucraina au trecut la un nivel calitativ nou.

Summit-ul UE-Ucraina a confirmat şi încurajat aspiraţiile europene ale Ucrainei, ceea ce a întărit certitudinea că Ucraina va fi un partener de încredere al UE în eforturile de soluţionare a conflictului transnistrean, inclusiv desfăşurarea cu succes a misiunii UE de monitorizare a frontierei. Ucrainei i se atribuie deja meritul mai multor evoluţii pozitive în eforturile de reglementare, ca de exemplu, propunerile de soluţionare a conflictului transnistrean prin democratizarea regiunii. Rolul de lider regional al Ucrainei devine şi mai proeminent după ce, în aceiaşi zi în care a avut loc Summit-ul UE-Ucraina, la Kiev, liderii mai multor state est-europene din regiunea mărilor Caspică, Baltică şi Neagră, inclusiv Preşedintele Moldovei Vladimir Voronin, au dat curs iniţiativei preşedinţilor ucrainean şi georgian din august curent de a crea o Comunitate a Opţiunii Democratice îndreptată spre promovarea democraţiei şi a valorilor europene în statele regiunii.

Alegeri în “Sovietul Suprem” al Transnistriei

Potrivit agenţiei oficiale de ştiri a Transnistriei “Olvia-press”, în cursa electorală pentru legislativul local, “Sovietul Suprem”, s-au înscris 185 de candidaţi, care la 11 decembrie vor disputa cele 43 de mandate de “deputat”. Alegerile nu vor fi recunoscute nici de Republica Moldova, nici de comunitatea internaţională, şi nu vor fi monitorizate de observatori internaţionali, nici chiar din partea CSI.

Potrivit Olvia-press, care face un tablou sociologic al candidaţilor, vîrsta medie a acestora este de 47 de ani — ceea ce atestă o “întinerire a corpului de candidaţi”, iar statutul social al acestora este unul “tipic” deja pentru ultimele campanii electorale din Transnistria. Astfel, predomină reprezentanţii business-ului mic şi mijlociu (30 din 185), urmaţi de conducătorii unor întreprinderi din sectorul industrial şi energetic (24), reprezentanţii structurilor oficiale (22) şi ai autorităţilor executive (22, dintre care 14 reprezintă structurile de forţă, în special “ministerul apărării” şi cel al “securităţii”). 38 din cei 43 “deputaţi” actuali vor candida pentru un mandat nou.

“În esenţă lupta pentru locurile în Sovietul Suprem se va duce între două puteri politice: puterea executivă în persoana blocului pro-prezidenţial «Respublica» şi mişcarea «Obnovlenie», în spatele căreia, după părerea mai multor observatori, se ascunde umbra firmei «Sherif». Opoziţia, cu excepţii mici, nu şi-a înaintat candidaţii”, scria recent unul din puţinele ziare independente transnistrene “Novaia Gazeta”. Potrivit mai multor analişti, candidaţii din partea “Obnovlenie” sînt cei favoriţi. Aceştia ar întruchipa o “nouă clasă politică” în Transnistria, care, potrivit unui comentariu publicat pe Regnum.ru şi semnat de analistul Vitali Andrievski, ar dori schimbări radicale în viaţa politică, economică şi socială a regiunii transnistrene, ar fi pragmatici şi realişti, deschişi lumii înconjurătoare, puţin ideologizaţi, orientaţi spre transformări în sfera economică şi democratizarea regiunii şi mai dispuşi să accepte un compromis.

În contextul discuţiilor actuale cu privire la democratizarea regiunii transnistrene, se pare că victoria acestor candidaţi ar favoriza crearea unor premise interne pentru modernizarea şi democratizarea regiunii. Nu poate fi trecut cu vederea însă faptul că lucrul care îi uneşte atît pe candidaţii exponenţi ai acestei gărzi noi, cît şi pe cei a gărzii vechi, pro-smirnoviste, este lupta pentru recunoaşterea Transnistriei pe plan internaţional şi consolidarea “statalităţii” acesteia.

8–21 noiembrie 2005 6–19 decembrie 2005