Monitoring→Politica→Problema transnistreană

Probleme economice

• Liderul transnistrean, Igor Smirnov, s-a întreţinut cu adjunctul Preşedintelui Concernului “Gazprom”, Valerii Golubev şi cu şeful Direcţiei pentru ţările din apropierea imediată al aceluiaşi Concern, Anatoliy Podmîşalischi. Discuţiile s-au axat pe probleme legate de achitarea datoriei de $1,6 miliarde ale Transnistriei pentru gaze şi iminenţa măririi preţurilor în anii următori, care, către 2011, ar trebui să atingă cifra de $257 pentru o mie metri cubi. Una din soluţiile posibile este revizuirea tarifelor de livrare a gazelor către consumatori, în sensul apropierii de tarifele de achiziţionare a gazelor de la “Gazprom”, care în 2008 au atins cifra de $192,75 pentru o mie de metri cubi. În prezent, preţul mediu de distribuire a gazelor pentru consumatorii din Transnistria este de $64, consumatorii casnici achită $50, iar întreprinderile industriale achită $105 pentru 1000 metri cubi. Smirnov a pledat pentru livrarea gazelor către Transnistria la preţurile interne din Federaţia Rusă, dat fiind faptul că giganţii industriali din regiune: Uzina Metalurgică şi Fabrica de ciment din Rîbniţa, Centrala Electrică de la Dubăsari, care aparţin capitalului rus, achită preţuri comparabile cu cele interne din Rusia. Smirnov a insistat iarăşi că ordinea de a cumpără gazele de la “Gazprom” cu ~ $193, dar de a le vinde întreprinderilor ruseşti cu ~ $105 îi este impusă Transnistriei, fără să explice mecanismele şi interesele care stau la baza acestor scheme.

Probleme sociale

• Sindicaliştii transnistreni bat alarma în legătură cu creşterea continuă a preţurilor, precum şi cu restanţele la achitarea salariilor. La începutul lunii februarie 2008, restanţele la plata salariilor alcătuiau 107 milioane ruble transnistrene ($1 ~ 8,5 ruble). O situaţie dificilă s-a înregistrat în domeniul învăţămîntului, unde profesorii îşi ridică salariile cu o întîrziere de 2–3 luni de zile. Dar şi în sfera producţiei, restanţele sînt esenţiale, la unele întreprinderi acestea ating cifra de 7–9 mii ruble. Cea mai dificilă rămîne situaţia lucrătorilor medicali. Estimînd evoluţiile preţurilor şi salariilor, sindicaliştii menţionează că dacă în 2007 un kilogram de crupe costa 1,5 ruble, atunci în primele luni ale lui 2008 preţul a crescut aproximativ de 2,3 ori, în timp ce salariile au crescut doar de 1,2 ori. Astfel, salariile personalului medical sînt (330–420 ruble) de 2–3 ori mai mici decît “coşul minim”. Publicaţia “Novaya Gazeta” afirmă că autorităţile transnistrene pierd încrederea cetăţenilor, dat fiind faptul că legislaţia regională referitoare la mărimea salariilor şi indexarea acestora în dependenţă de creşterea preţurilor nu se respectă. Poveştile “bunelului Smirnov” şi ale “liderului sindicalist, Sohin” despre galopul şi mai accentuat al preţurilor la Chşinău şi Moscova nu mai impresionează pe nimeni.
• Probleme legate de insuficienţe bugetare întîmpină şi pensionarii transnistreni, numărul cărora a atins cifra de 134 mii. Bugetul transnistrean nu se isprăveşte cu finanţarea deficitului fondului de pensii de aproximativ $7 milioane (veniturile în fondul de pensii pentru 2008 au fost stabilite la nivel de $100, iar cheltuielile — $107 milioane). Pensia minimală pentru 2008 a fost stabilită la nivel de aproximativ $32, constituind 46% din minimul de existenţă. Pensia medie cu tot cu adaosuri a fost prevăzută la nivel de aproximativ $65, constituind aproximativ 93% din minimul de existenţă. În acest context, în raionul Dubăsari finanţarea fondului de pensii a fost în luna februarie de 1,5 mai mică decît necesarul. Din această cauză, pensionarilor li s-a dat în februarie o indemnizaţie de 85 de ruble, care de la 1 ianuarie li se plăteşte tuturor pensionarilor din ajutorul umanitar de $27 milioane.
• Începînd cu 2008 în Transnistria au fost anulate facilităţile pentru studenţi şi din cei 6122 studenţi ai Universităţii “T.G. Şevcenco” din Tiraspol, 5282 îşi plătesc studiile ce costă $530–750 pe an pentru cei cu frecvenţă obişnuită şi $200–270 pentru cei fără frecvenţă. Pentru comparaţie, în Ucraina costul studiilor este de 2–5 ori mai mare, iar în Rusia e de — 2–10 ori. Studenţii din familii cu mulţi copii achită 50% din costul studiilor. Doar studenţii cu nota medie peste 4,5 (nota maximă este 5) pot fi scutiţi de plata studiilor, însă 90% dintre aceştia sînt obligaţi după absolvire să accepte distribuirea obligatorie la locurile de muncă în organizaţii bugetare sau întreprinderi.
• Pe 22 februarie la Tiraspol s-a întrunit parlamentul tinerilor, pentru dezbateri pe marginea problemei “Serviciul militar: realităţi şi perspective”. Printre participanţi a fost şi şeful cartierului general al armatei transnistrene, Vladimir Atamaniuk, care a ţinut să menţioneze, că criticile referitoare la relaţiile nestatutare nu sînt tocmai corecte. În opinia lui, regiunea separatistă nu are resurse financiare pentru a întreţine o armată profesionistă. Recruţii sînt, de obicei, fizic subdezvoltaţi şi nu se pot apăra împotriva huliganismului din cazarme. Astfel, în fiecare an, imediat după recrutare, e necesar ca aproximativ 50% din tineri să fie trimişi la examinări medicale aprofundate. O parte din recruţi au antecedente penale şi inoculează etica criminală în rîndul soldaţilor. Aceşti factori negativi se suprapun pe cei legaţi de scăderea nivelului de educaţie, creşterea alcoolismului şi narcomaniei în rîndul tineretului. Toate acestea fortifică tendinţa de imitare a valorilor împrumutate din filmele de acţiune hollywood-iene, lucruri care explică fenomenele negative din armata transnistreană şi faptul că, în consecinţă, recruţii sînt nevoiţi să suporte fenomenul relaţiilor nestatutare. Cu toate acestea, Atamaniuk s-a arătat încrezut de capacitatea armatei transnistrene de a face faţă eventualelor sfidări.

Impactul cazului Kosovo asupra proceselor interne

• Imediat după declararea independenţei Kosovo la 17 februarie 2008 şi recunoaşterea acesteia de către un şir de state cu cea mai mare pondere internaţională, autorităţile transnistrene au reacţionat de o manieră originală. Ele au condamnat acţiunile SUA, pe care le-au calificat contrare normelor de bază a dreptului internaţional, în special cu clauzele Actului final de la Helsinki. După toate aparenţele, liderii transnistreni îi invidiază pe cei din Kosovo, care au realizat ceea pentru ce separatiştii transnistreni au optat în mod deschis ultimii 18 ani. Liderii transnistreni au dorit să fie ei primii care produc breşa în dreptul internaţional, nu le-a reuşit, de aceea, acum se erijează în apărători ai dreptului internaţional sau cer tratament corespunzător celui faţă de kosovari. Ca de obicei, liderii transnistreni au reiterat faptul că regiunea transnistreană ar avea mai multe dreptul la independenţă decît Kosovo.
• La 18 februarie Guvernul Republicii Moldova a luat atitudine faţă de declaraţia de independenţă a Kosovo, dînd publicităţii o declaraţie in care menţiona că, “deşi problema Kosovo este unică după conţinut, o astfel de formula de «soluţionare» reprezintă nu numai o violare a integrităţii teritoriale a Republicii Serbia, ci şi un factor serios de destabilizare în Europa, un stimulent periculos pentru activizarea mediului separatist în toate zonele de conflict”. La 22 februarie şi Parlamentul Republicii Moldova a adoptat o Declaraţie prin care şi-a exprimat dezacordul şi îngrijorarea în legătură cu acelaşi subiect.
• Liderul transnistrean, Igor Smirnov, nu au fost convocat la Moscova pentru consultaţii privind eventualele reacţii la declararea independenţei Kosovo, şi recunoaşterea acesteia de către un şir de state cu cea mai mare pondere internaţională. În această situaţie, forţele politice din Transnistria şi-au dedicat eforturile “asigurării integrării maximale a Transnistriei cu Federaţia Rusă”, organizînd la 22 februarie conferinţa internaţională cu genericul “Înainte cu Rusia”. În cadrul conferinţei a fost semnat acordul de cooperare strategică dintre Partidul Patriotic, condus de Oleg Smirnov, Partidul Republican, condus de Vladimir Rîleacov şi partidul Voinţa Populară a Transnistriei, sub conducerea lui Oleg Gudîmo. Ultima formaţiune este filială a partidului naţionalist cu acelaşi nume din Rusia, condus de fostul vice-preşedinte al Dumei de Stat, Serghei Baburin. Acordul celor trei partide pro-Smirnov este interpretat ca o consolidare a forţelor în vederea eventualei competiţii cu Partidul “Obnovlenie” a preşedintelui legislativului de la Tiraspol, Evgheniy Şevciuk, considerat noul favorit al Moscovei care, ar putea să ia locul lui Smirnov într-un eventual proces de soluţionare a conflictului, impus de Kremlin. Deocamdată, acestea sînt pure speculaţii. Ceea ce se ştie cu exactitate, este că Şevciuk ţine relaţii strînse cu principalul partid de guvernămînt din Rusia “Edinnaya Rossia”, iar Smirnov şi cele trei formaţiuni ce-l susţin sînt afiliate partidului de guvernămînt secund din Rusia “Spravedlivaya Rossia”. Se pare că Şevciuk a intrat şi în graţiile Uniunii Europene, care a decis recent să-l excludă din lista persoanelor cărora le este interzis accesul pe teritoriul ţărilor comunităţii. Este remarcabil că autorităţile moldoveneşti îşi declină influenţarea acestei decizii.
• La 25 februarie, Consiliul Uniunii Europene a adoptat poziţia comună 2008/160/CFSP privind măsurile restrictive împotriva liderilor Transnistriei. În documentul adoptat sub auspiciile Titlului V al Tratatului UE se menţionează că la “27 februarie 2003 Consiliul a adoptat Poziţia 2003/139/CFSP, care a fost reînnoită prin Poziţia comună 2004/179/CFSP din 23 februarie 2004 şi care expiră la 27 februarie 2008”, prin care statele membre trebuie să ia măsurile restrictive de prevenire a intrării sau tranzitării teritoriilor lor de către persoanele care se fac responsabile pentru periclitarea progreselor în soluţionarea conflictului transnistrean (Anexa I)^[1] şi a celor care împiedică şi intimidează şcolile din Transnistria ce utilizează alfabetul latin în procesul de educaţie (Anexa II)^[2].

Eforturi în vederea reluării negocierilor

• La 26 februarie Valerii Liţkai, ministrul afacerile externe al Transnistriei, s-a întreţinut la Moscova cu vice-ministrul rus al Afacerilor Externe al Rusiei, Grigorii Karasin. Au fost discutate căile de revenire la negocierile dintre Chişinău şi Tiraspol. A fost subliniat dialogul pe picior de egalitate a părţilor, ca element de bază pentru normalizarea relaţiilor şi soluţionarea conflictului. Diplomatul rus a reiterat inadmisibilitatea aplicării metodelor ce vin în contradicţie cu normele dreptului internaţional, cum a fost recentul caz legat de recunoaşterea Kosovo de către un şir de state.
• La 29 februarie, Preşedintele Voronin, în cadrul unei emisiuni televizate, şi-a etalat optimismul legat de reluarea foarte curîndă, după o pauza de doi ani, a procesului de negocieri in “formatul 5+2” pe marginea problemei transnistrene. Voronin a menţionat că a fost elaborat un pachet de documente, care a fost împărtăşit cu mediatorii şi observatorii şi urmează să stea la baza asigurării soluţionării conflictului transnistrean. El s-a arătat încrezut că l-ar fi convins pe Preşedintele Putin să accepte o sesiune de negocieri, cu o durată mai îndelungată, fie la Sankt-Petersbug, fie la Helsinki. De asemenea, Preşedintele Voronin a menţionat că pachetul de documente propus negociatorilor nu conţine prevederi care ar ieşi din cadrul Legii privind principiile de baza ale statutului regiunii transnistrene a Republici Moldova din 22 iulie 2005. Pachetul de documente se referă la: statutul Transnistriei; garanţiile de rigoare; evacuarea armamentului din regiune; retragerea prezenţei militare ruse; misiunea civilă de pacificare. Voronin a exclus posibilitatea vreo unui tîrg cu Rusia. El a mai menţionat că Preşedintele Putin ar susţine aceste abordări şi că în eventualitatea aprobării documentelor respective de către toţi participanţii, ele ar urma să fie transmise şefilor statelor şi conducerii instituţiilor participante la negocieri în “formatul 5+2” pentru a găsi o soluţie referitoare la mecanismul de implementare. În acelaşi timp, Parlamentul şi Guvernul Republicii Moldova vor căuta o soluţie referitoare la mecanismul de semnare a documentelor. Preşedintele Voronin a lăsat să se înţeleagă că abordarea respectivă este conformă cu acordul la care au ajuns în timpul întîlnirii din 13 februarie preşedinţii Rusiei şi Ucrainei şi care ar fi fost confirmat în cadrul Summit-ului informal al CSI din 22 februarie.

Alegerile Preşedintelui Federaţiei Ruse în raioanele de est ale Republicii Moldova

• Parlamentul Republicii Moldova a refuzat să ia atitudine faţă de desfăşurarea alegerilor Preşedintelui Federaţiei Ruse în raioanele de est ale ţării, aflate sub jurisdicţia regimului separatist. La rîndul său, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene s-a limitat la transmiterea către Ambasada rusă la Chişinău a unei note informative prin care şi-a exprimat punctul de vedere că alegerile Preşedintelui rus pe teritoriul Republicii Moldova pot avea loc doar în incinta ambasadei de la Chişinău. În contrast, Georgia a protestat vehement împotriva deschiderii secţiilor de votare pe teritoriilor enclavelor separatiste din Abhazia şi Osetia de Sud ca pe propriul teritoriu al Rusiei. Autorităţile ruse s-au limitat la citarea Constituţiei ţării, care oferă dreptul la vot cetăţenilor ruşi. În acelaşi timp, experţii independenţi din Rusia subliniază că cetăţenii ruşi din Abhazia, Osetia de Sud şi Transnistria sînt deţinători ai paşapoartelor ruseşti pentru străinătate. În aceste circumstanţe, autorităţile ruse, pentru a fi consecvente şi a respecta legislaţia ţării lor, ar trebui să aleagă una din două: ori deschid secţii de votare pe teritoriile altor state cu acceptul acestora şi permit cetăţenilor ruşi să voteze cu paşapoarte ruseşti pentru străinătate, ori, dacă deschid secţii de votare pe teritorii străine ca pe propriul teritoriu, ignorînd protestele autorităţilor constituţionale, atunci nu trebuie să admită votarea în baza paşapoartelor ruseşti pentru străinătate, deoarece legislaţia rusă nu permite votarea în baza acestor acte de identitate.
• Preşedintele Comisiei electorale centrale din Transnistria, Piotr Denisenco, a informat opinia publică, că toate procedurile legate de alegerea Preşedintelui Rusiei se află sub controlul administraţiei şi a legislativului transnistrean. Procedurile şi agitaţia electorală se fac în conformitate cu legislaţia Federaţiei Ruse. Completarea personalului secţiilor de votare este mixtă — din reprezentanţi ai ambasadei Rusiei şi a cîte 3 locuitori din regiune. Amintim că în raioanele de est ale Republicii Moldova au fost deschise 23 de secţii de votare pentru alegerile Preşedintelui Federaţiei Ruse din 2 martie 2008. Circumscripţia transnistreană este arondată la circumscripţia Kaliningrad.

Surse: www.nr2.ru, http://www.olvia.idknet.com, www.kommersant.ru

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet