Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
|
|
e-journal #120 |
În a doua jumătate a lunii iunie s-au produs cîteva evenimente care i-au făcut pe observatori să presupună intensificarea competiţiei dintre Ucraina şi Rusia pentru influenţa asupra regimului transnistrean. După refuzul Rusiei de a recunoaşte independenţa Transnistriei ca urmare a promisei extinderi a “precedentului Kosovo”, liderii transnistreni au făcut un şir de declaraţii referitoare la necesitatea promovării unei politici externe “multivectoriale” care s-o înlocuiască pe cea orientată în exclusivitate spre Rusia. Cum existenţa şi supravieţuirea regimului separatist a depins dintotdeauna de bunăvoinţa Rusiei şi Ucrainei, politica externă “multivectorială” poate consta doar în oscilaţiile dintre Rusia şi Ucraina.
În acest sens, este curios că Ucraina a obţinut recent ceea ce nu a putut obţine anterior Rusia, deşi anume Rusiei ar trebui să-i revină laurii de pacificator eficient. Astfel, la 18 iunie 2008, Serviciul de presă al Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei a comunicat că în rezultat întîlnirii de la Odesa din 14 iunie a liderului transnistrean, Igor Smirnov, cu ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Vladimir Ogrîzco, Smirnov ar fi acceptat:
După toate aparenţele, autorităţile ruse, ţinînd cont de relaţiile “prietenoase” pe care le au cu Ucraina au decis să se implice pentru a nu permite aprofundarea jocului Tiraspolului cu Kievul.
Liţcai este cel care a făcut publică intenţia jocului pe contradicţiile dintre Chişinău şi Kiev în situaţia cînd Chşinăul caută să intre în graţiile Moldovei în detrimentul relaţiilor cu Kievul.
În perioada 18–20 iunie 2008 adjunctul secretarului Consiliului de Securitate al Rusiei, Yuri Zubakov, a avut întîlniri la Chişinău şi Tiraspol cu Preşedintele Vladimir Voronin şi respectiv, cu Igor Smirnov. La Tiraspol Zubacov l-a anunţat pe Smirnov că în a doua jumătate a anului va fi organizată o întîlnire cu Preşedintele Dmitrii Medvedev, subliniind că a sosit în Transnistria îndeplinind porunca acestuia de a discuta şi răspunde la cele mai acute întrebări. Potrivit lui Zubakov, acestea sînt: armonizarea legislaţiei Transnistriei cu cea a Rusiei; ajutorul umanitar al Rusiei faţă de Transnsitria şi reluarea procesului de negocieri în format “5+2”. Zubacov şi diplomaţii ruşi care l-au însoţit au ţinut să asigure că Rusia nu are de gînd să exercite presiuni asupra regimului separatist, poziţia Rusiei rămînînd neschimbată — părţile trebuie să găsească singure soluţia mutual acceptabilă, lucru care poate fi obţinut doar în cadrul negocierilor care trebuie reluate. Diplomaţii ruşi au insistat asupra a două priorităţi: întărirea măsurilor de încredere şi elaborarea documentului referitor la statutul Transnistriei. Pentru a fi mai convingători, diplomaţii ruşi au amintit despre ajutorul economic pe care îl acordă Transnistriei. În special, a fost interesantă remarca despre “dotaţiile directe” pe care le face Rusia la gazele naturale livrate Transnistriei, care a acumulat datorii de $1,6 miliarde. Anterior, autorităţile ruse evitau să vorbească de “dotaţii directe” la livrarea gazelor, dar iată că acum vorbesc direct că vor continua să facă acest lucru şi în viitor, cu condiţia că consumul şi distribuirea resurselor să fie transparente.
Imediat după vizita diplomaţilor ruşi în frunte cu Zubakov la Chişinău şi Tiraspol autorităţile transnistrene l-au numit pe Vladimir Yasstrebciak, adjunctul ministrului afacerilor externe, Valerii Liţcai, în calitate de ministru interimar. Potrivit Agenţiei de ştiri “Novyi Reghion”, cu referinţă la surse din cadrul ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei, Liţcai va fi curînd eliberat din funcţie de către Smirnov pentru politica pro-ucraineană pe care a încercat s-o promoveze în ultimele luni. Se vorbeşte, de asemenea, că eventuala demisie a lui Liţcai ar fi cauzată de slăbiciunile bahice ale acestuia, însoţite frecvent de deboşuri publice. În aceste circumstanţe, rămîne de văzut care sînt adevăratele cauze a căderii în dizgraţie a lui Liţcai: promovarea aşa-zisei politici externe “multivectoriale” cu oscilaţii între Rusia şi Ucraina, beţiile cumplite, starea sănătăţii etc. De fapt, toţi aceşti factori sînt convergenţi.
În cadrul întîlnirii din 24 iunie 2008 a şefului misiunii OSCE în Moldova, Philip Remler, cu liderul transnistrean Igor Smirnov a fost discutată problema eficientizării activităţii grupurilor de lucru comune, moldo-transnistrene şi impulsionarea eforturilor pentru reluarea negocierilor. În acest sens, Smirnov a acceptat să mai aibă o întîlnire cu preşedintele Vladimir Voronin în a doua jumătate a lunii iulie 2008, întîlnire care să aibă loc în prezenţa reprezentanţilor participanţilor la formatul de negocieri “5+2”. Totuşi, Smirnov a ţinut să sublinieze: cu referire la activitatea grupurilor de lucru, — că nu există nici un fel de progrese; Transnistria va accepta doar dialogul de pe poziţie de egalitate a părţilor şi garantarea îndeplinirii prevederilor acordurilor anterioare dintre Chişinău şi Tiraspol. În acelaşi timp, Smirnov a evitat să confirme informaţiile răspîndite de serviciul de presă al Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei, referitoare la rezultatele întîlnirii cu ministrul Vladimir Ogrîzco la Odesa. Smirnov a menţionat doar că Transnsitria este interesată de soluţionarea problemelor economice şi de transport, mai cu seamă de reluarea circulaţiei pe calea ferată, care să fie discutate în format “5+2”.
2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 |