Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Politica→Problema transnistreană

Problema transnistreană în perioada 13–26 septembrie 2005

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #58 |
La 22 septembrie a.c. în regiunea transnistreană a demarat campania electorală pentru alegerile în Sovietul Suprem (organul legislativ local de facto), alegeri ce au fost fixate pentru 11 decembrie 2005. Cei 43 de deputaţi vor fi aleşi pentru un termen de 5 ani după principiile sistemului electoral majoritar în cadrul unor circumscripţii unimandatare, dintre care jumătate vor fi organizate în oraşele Tiraspol şi Tighina (Bender). La urnele de vot sînt aşteptaţi 418 468 de alegători, numărul acestora fiind calculat în baza rezultatelor recensămîntului populaţiei desfăşurat în octombrie 2004, potrivit căruia în regiune locuiesc cca 555 000 de persoane. Pentru desfăşurarea alegerilor, din bugetul local au fost alocate 1,2 milioane ruble transnistrene (cca 150 000 USD).

Alegerile din Transnistria vor avea loc în baza constituţiei şi legislaţiei electorale locale — cea din urma fiind avizată recent de către o comisie a Dumei de Stat a Federaţiei Ruse şi apreciată “în conformitate cu standardele internaţionale din domeniu”. În timpul apropiat, Comisia Electorală Centrală a Transnistriei va expedia scrisori de invitaţie pentru monitorizarea scrutinului din 11 decembrie mai multor state şi organizaţii internaţionale, inclusiv comisiilor electorale centrale ale statelor CSI şi ale statelor aşa-zisului “CSI-2”, “comunitatea statelor nerecunoscute” din spaţiul CSI. Atît autorităţile moldovene cît şi reprezentanţii OSCE au declarat că nu vor recunoaşte rezultatele alegerilor din 11 decembrie.

Organizarea unor alegeri libere şi democratice în regiunea transnistreană a fost unul din subiectele principale abordate în cadrul întrevederii dintre Preşedintele Voronin şi omologul său ucrainean Victor Iuşcenko la 21 septembrie la Kiev. În urma întrevederii, cei doi preşedinţi au semnat o scrisoare comună în adresa OSCE în care au solicitat acestei organizaţii să întreprindă paşii necesari în vederea creării unei Comisii electorale internaţionale pentru organizarea unor alegeri în organul legislativ transnistrean în conformitate cu standardele OSCE. În cadrul unei conferinţe de presă desfăşurată la 22 septembrie la Chişinău, Şeful Misiunii OSCE din Republica Moldova, William Hill, a declarat că un prim pas în vederea satisfacerii cererii celor doi preşedinţi ar fi o evaluare obiectivă a situaţiei din regiune, şi că această chestiune se examinează deja de către OSCE. Potrivit unui document tehnic preliminar, OSCE ar avea nevoie de cca 8 luni pentru organizarea unor alegeri democratice în Transnistria, doar că OSCE nu va face acest lucru decît după identificarea unei decizii politice în această problemă.

În cadrul aceleiaşi conferinţe de presă, Hill a trasat principalele direcţii de pe agenda întrevederii de la Odesa programată pentru 26–27 septembrie dintre participanţii la procesul de negocieri. Astfel, la Odesa reprezentanţii Republicii Moldova, regiunii transnistrene şi cei ai mediatorilor din partea OSCE, Federaţiei Ruse şi Ucrainei vor discuta despre reluarea procesului de negocieri, desfăşurarea alegerilor democratice în Transnistria, probleme legate de democratizarea regiunii, monitorizarea întreprinderilor din complexul industrial-militar şi a hotarului moldo-ucrainean. De asemenea, participanţii la întrevedere vor examina posibilitatea extinderii actualului format de negocieri prin invitarea SUA şi UE să adere la acesta în calitate de observatori. Potrivit lui Hill, agenda întrevederii a fost acceptată atît de Chişinău, cît şi de Tiraspol, însă judecînd ca urmare a discuţiilor purtate, părţile privesc diferit contextul dezbaterilor.

Reamintim că procesul de negocieri a fost stopat în urma suspendării participării Republicii Moldova la acesta ca semn de protest faţă de politica autorităţilor transnistrene luată pe marginea şcolilor moldoveneşti cu predare în limba română din regiune în august 2004. De mai multe luni partea moldovenească şi-a suspendat participarea şi la lucrările Comisiei Unificate de Control, organ împuternicit prin acordul de încetare a focului din 1992 cu monitorizarea situaţiei din zona de securitate, drept răspuns la amplasarea ilegală a unor posturi transnistrene vamale şi de grăniceri în zona de securitate.

În altă ordine de idei, Comitetul pentru securitate politică a UE a decis să trimită pînă la 1 decembrie 2005 o misiune de monitorizare a hotarului moldo-ucrainean, misiune formată din 50 de reprezentanţi ai serviciilor de grăniceri şi cel vamal comunitar. Misiunea va fi condusă de către Reprezentantul Special al UE pentru Republica Moldova, Adriaan Jacobovits de Szeged, şi îşi va desfăşura activitatea pe parcursul a doi ani. La începutul lunii octombrie Moldova şi Ucraina vor semna un Memorandum cu privire la activitatea misiunii Comisiei Europene pentru facilitare la hotarul moldo-ucrainean, după care Consiliul de miniştri al UE va aproba planul de activitate a misiunii şi modul de finanţare a acesteia, evaluată la circa 3 milioane USD.