Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
|
|
e-journal #70 |
Republica Moldova şi Ucraina continuă să aplice regimul vamal unificat instituit la 3 martie la frontiera moldo-ucraineană, inclusiv pe segmentul transnistrean, potrivit căruia doar mărfurile însoţite de specimenele vamale moldoveneşti pot trece frontiera. SUA, OSCE şi UE au sprijinit implementarea măsurilor moldo-ucrainene şi au condamnat încercările autorităţilor transnistrene de a crea impresia unei blocade economice a regiunii prin obstrucţionarea activităţilor comerciale externe ale regiunii. În mod deosebit regimul vamal nou instituit a fost sprijinit de mai multe state membre ale UE (Marea Britanie, Portugalia, Letonia etc.), precum şi de către cele mai importante instituţii ale UE, care au emis în ultimele săptămîni o serie de declaraţii în acest sens. Anterior, Javier Solana, Înaltul Reprezentant pentru Politica Externă şi de Securitate Comună a UE a calificat măsurile luate de Ucraina drept “foarte importante pentru stabilirea unui regim ordonat la hotarul moldo-ucrainean, care pentru UE este foarte important”.
În acelaşi timp, autorităţile transnistrene şi Federaţia Rusă continuă să califice acţiunile Moldovei şi Ucrainei drept “blocadă economică”. Şirul de declaraţii făcute de ministerul de Externe de la Moscova şi Duma de Stat, în care acestea au condamnat măsurile vamale ale Ucrainei şi a Moldovei, a fost încheiat de către Ambasadorul Federaţiei Ruse în RM, Nicolai Riabov, care a ţinut la 20 martie o conferinţă de presă la Chişinău. Riabov a calificat regimul vamal moldo-ucrainean drept “acţiune politică”, care are drept scop schimbarea puterii politice de la Tiraspol cu una mai “receptivă”. Potrivit lui Riabov, pentru a realiza acest lucru, Chişinăul vrea mai întîi să stabilească controlul asupra întregii activităţi economice externe a Transnistriei, să submineze bazele formării bugetului acesteia şi să aducă situaţia în pragul unei crize sociale. “Creşterea tensiunii în jurul Transnistriei, cauzată de conectarea directă a Ucrainei la încercările Moldovei de a obţine includerea regiunii în spaţiul său economic în afara procesului de negocieri trezeşte îngrijorarea profundă a Rusiei”, a declarat Riabov. Avertizînd asupra consecinţelor distructive politice şi economice precum şi posibilei destabilizări a situaţiei atît din Transnistria, cît şi din întreaga regiune, diplomatul rus a chemat la suspendarea noului regim vamal şi la desfăşurarea unor negocieri între părţi.
Aceste şi alte afirmaţii făcute de diplomatul Riabov au provocat o reacţie dură atît din partea oficialilor de la Chişinău, cît şi mai ales din partea opiniei publice moldoveneşti. Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a RM a calificat drept “inacceptabil” comportamentul Ambasadorului rus şi a expediat un mesaj MAE de la Moscova în care se afirmă că declaraţiile diplomatului rus au “un caracter vădit tendenţios şi nu se încadrează în practica dialogului diplomatic dintre două state suverane”. Ambasadorul Moldovei în Federaţia Rusă, Vasile Sturza, a fost convocat la Chişinău pentru consultări.
Rugat să comenteze afirmaţiile diplomatului rus, Ambasadorul Ucrainei în RM, Piotr Cialîi, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă la Chişinău că propunerea lui Riabov de a include problemele legate de înregistrarea agenţilor economici transnistreni la Chişinău pe agenda negocierilor în format “5+2” este lipsită de sens deoarece problemele de ţin de ordinea la hotarul ţării ţin de dreptul intern, dar şi de responsabilitatea fiecărui stat în parte. În cadrul aceleiaşi conferinţe de presă, Cialîi a infirmat zvonurile potrivit cărora după alegerile parlamentare Ucraina va revoca decizia cu privire la regimul vamal de la frontiera cu RM. “Garantul poziţiei adoptate, ca şi garantul Constituţiei Ucrainei în întregime este preşedintele ţării”, a mai declarat ambasadorul ucrainean.
Pe de altă parte, autorităţile transnistrene continuă să autoizoleze regiunea pentru a crea impresia unei “blocade economice” din partea Ucrainei şi Moldovei şi a arăta consecinţele “umanitare” nefaste ale acesteia asupra regiunii. Astfel, autorităţile transnistrene permit în mod intermitent intrarea mărfurilor ucrainene în Transnistria, intimidează antreprenorii transnistreni care s-au înregistrat sau vor să se înregistreze în Republica Moldova, cresc în mod artificial preţurile la produsele de consum curent etc. Neplata la timp a salariilor bugetarilor şi a pensiilor, precum şi alte probleme de ordin social cu care se confruntă regimul separatist de mai mult timp, sînt puse în seama aşa-zisei blocade. Potrivit ziarului “Novaia Gazeta”, dă de bănuit staţionarea întreprinderilor care sînt înregistrate în Moldova, ca de exemplu combinatul de ciment din Rîbniţa, iar salariaţii şi pensionarii sînt somaţi să participe la protestele de stradă împotriva “blocadei” contra unor remunerări băneşti. Speculaţiile autorităţilor de la Tiraspol cu privire la existenţa unei “crize umanitare” în regiune sînt susţinute de către Federaţia Rusă, care a trimis Transnistriei o caravană de 23 de camioane cu ajutor umanitar în formă de medicamente şi produse alimentare. Tranzitarea teritoriului ucrainean de către caravana rusească a provocat un adevărat război diplomatic ruso-ucrainean, după ce Ucraina a cerut ca, caravana să meargă doar pe timpul nopţii, iar de pe camioane să fie scoase orice însemne.
În acelaşi timp, la 23 martie, MAEIE a dat publicităţii o Declaraţie în care condamnă tentativele de autoizolare a regiunii de către regimul transnistrean şi neagă existenţa unei “crize umanitare” în regiune, calificînd acţiunile Tiraspolului drept “propagandistice” şi menite să inducă în eroare populaţia locală şi să tensioneze artificial situaţia din stînga Nistrului. “Este cu atât mai mult regretabil faptul că aceste pseudo argumente ale Tiraspolului sînt acceptate de către unele cercuri influente din Federaţia Rusă. Interpretările acestor cercuri privind situaţia din regiunea transnistreană a Republicii Moldova sunt tendenţioase şi în deserviciul populaţiei din stânga Nistrului,” se mai afirmă în Declaraţia MAEIE.
Generalul Ferenc Bamfi, Şeful Misiunii UE de Asistenţă la frontiera moldo-ucraineană, a negat existenţa unei crize umanitare în Transnistria în cadrul celei de-a 4 şedinţe de coordonare a Misiunii UE care a avut loc la 23 martie la Chişinău. Generalul Bamfi a declarat că situaţia în Transnistria este paşnică, şi că regiunea are destule produse alimentare pentru toţi locuitorii. În Transnistria pot fi importate produse alimentare, traficul de pasageri este fluent, sînt blocate doar încărcăturile dedicate tranzitului. Companiile înregistrate în RM nu au posibilitatea să exporte mărfuri din cauza situaţiei interne din regiune, însă angajaţii acestor întreprinderi continuă să-şi primească salariile, a mai declarat Generalul Bamfi. Potrivit acestuia, decizia Ucrainei de a implementa regimul vamal unificat este una corectă şi consecventă, iar actualul regim vamal corespunde standardelor internaţionale şi asigură legalitatea la frontieră. Eliminarea acestui regim ar fi un pas înapoi şi ar însemna încălcarea procedurilor legale.
Făcînd bilanţul celor patru luni de activitate a misiunii, Bamfi a declarat că, cazurile de contrabandă înregistrate pînă acum la frontiera moldo-ucraineană sînt nesemnificative şi că situaţia la frontieră se află sub control. Bamfi a mai spus că în viitorul apropiat serviciile vamale moldovenesc şi ucrainean vor primi echipament şi asistenţă tehnică pentru monitorizarea segmentului transnistrean al frontierei moldo-ucrainene.
2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 |