Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
|
|
e-journal #137 |
La 2 aprilie 2009 Consiliul coordonator al organizaţiilor neguvernamentale şi al partidelor din Transnistria, constituit din 30 de organizaţii, a adresat un apel către cetăţenii din regiune, îndemnîndu-i să boicoteze alegerile parlamentare din Republica Moldova. Semnatarii apelului au acuzat autorităţile moldovene de naţionalism şi de faptul că “nu s-au pocăit pentru crimele săvîrşite împotriva transnistrenilor, care au o altă orientare — Rusia, care, la fel ca o mamă, are grijă de micul nostru stat”.
| Secţia de votare | Localitatea | Numărul de alegători care au participat la votare |
|---|---|---|
| nr. 49 | s. Sănătăuca | 72 |
| nr. 3 | or. Rezina | 558 |
| nr. 4 | s. Cocieri | 507 |
| nr. 6 | s. Doroţcaia | 588 |
| nr. 40 | s. Varniţa | 1556 |
| nr. 41 | s. Varniţa | 852 |
| nr. 33 | s. Hagimus | 120 |
| nr. 27 | s. Fîrlădeni | 25 |
| nr. 23 | s. Copanca | 76 |
| nr. 23 | s. Răscăieţi | 83 |
| Total | 4437 |
Potrivit agenţiei transnistrene oficiale “Olvia-press”, tentativa autorităţilor moldovene de a deschide o secţie de votarea pentru alegerile parlamentare în satul Corjova (satul natal al preşedintelui moldovean Vladimir Voronin), aflat în zona de securitate şi pe care autorităţile moldovene, pe de o parte, iar cele transnistrene, pe de altă parte, îl consideră sub jurisdicţia respectivă, a fost o provocare a autorităţilor de la Chişinău. Potrivit agenţiei menţionate, la 5 aprilie, către ora 7.00, înaintea deschiderii secţiei de votare a avut loc un miting de protest, desfăşurat sub drapelele Transnistriei şi Rusiei, cu lozinci: “Nu alegerilor ilegale!”, “Naţionalismului — nu, negocierilor de pace — da”! Înaintea începerii votării, cîţiva manifestanţi au pătruns în secţia de votare şi au confiscat urna de vot. Pentru clarificarea situaţiei, locul incidentului a fost vizitat de membrii Comisiei Unificate de Control (CUC) din partea Ucrainei, Moldovei şi ai misiunii OSCE.
Procuratura generală a Republicii Moldova a deschis o cauză penală în legătură cu zădărnicirea desfăşurării alegerilor la Corjova. Cu această ocazie co-preşedintelele CUC din partea Transnistriei, Oleg Beleacov, a declarat că decizia Procuraturii este una politică, întrucît satul Corjova este sub jurisdicţia Transnistriei. Potrivit lui, un dosar penal pe marginea acestui caz ar fi trebuit să instrumenteze autorităţile transnistrene fiindcă autorităţile moldovene sînt cele care au comis un act ilegal pe teritoriul Transnistriei.
Criza politică din Republica Moldova a fost pe larg mediatizată în regiunea transnistriană. Concluziile principale pe care le-au vehiculat propagandiştii transnistreni s-au redus la afirmaţii de genul — “ceea ce s-a întîmplat la Chişinău în zile de 6–7 aprilie ca urmare a alegerilor parlamentare confirmă, o dată în plus, corectitudinea alegerii căii independenţei Transnistriei faţă de Republica Moldova”. Un accent deosebit în reflectarea evenimentelor de la Chişinău s-a pus pe faptul că unii manifestanţi afişau lozinci “Noi sîntem români!” şi pe faptul că pe edificiile devastate ale Parlamentului şi Preşedinţiei Republicii Moldova au fost arborate drapelele Uniunii Europene şi al României. Propagandiştii transnistreni s-au străduit să-şi extindă concluziile şi asupra viitorului Republicii Moldova — “tinerii care au ieşit la proteste spontane au viziuni pro-româneşti şi sînt susţinuţi de forţe politice pro-româneşti. Dacă nu acum, atunci în viitor Republica Moldova se va uni cu România… În urma crize preşedintele Voronin şi-a fortificat poziţiile în interiorul Moldovei, dar a pierdut mult pe dimensiunea reintegrării ţării. Nu poate avea loc reintegrarea ţării pe fundalului unui «factor românesc» atît de puternic”, care are capacitatea să organizeze o “lovitură de stat” la Chişinău, după cum a declarat preşedintele Voronin.
Potrivit ministrului-adjunct al securităţii (MGB) transnistrene, Valeri Iunevici, “în vederea prevenirii unor eventuale provocaţii a fost adusă în stare de alertă efectivul subdiviziunii cu destinaţie specială «DELTA» a MGB-uliui transnistrean”.
Şi oficialităţile transnistrene s-au cramponat de “factorul românesc” în evaluarea evenimentelor din 6–7 aprilie. Potrivit şefului diplomaţiei de la Tiraspol, Vladimir Yastrebceak, la Chişinău nu a avut loc o “revoluţie cromatică”, întrucît acest gen de revoluţii se realizează liniştit: “este vorba despre manifestarea «factorului românesc», care indică foarte clar că tineretul moldovean este gată să meargă pe baricade pentru ideile românizării… În aceste circumstanţe, cea mai adecvată opţiune pentru Transnistria este consolidarea independenţei… Viitorul Republicii Moldova este, totuşi, unirea cu România”. În acelaşi context, liderul transnistrean Igor Smirnov a declarat pentru agenţia “Interfax” că nu mai are ce discuta cu actualele autorităţi de la Chişinău după evenimentele din 6–7 aprilie: “comunitatea internaţională s-a putut convinge cu cine avea de-a face. Ce să discutăm cu o putere care este în conflict cu propriul popor. Chiar crede cineva că această putere ar putea apăra transnistrenii de naţionalişti?”. Aceste atitudini arată că autorităţile moldovene au făcut un mare deserviciu procesului de reintegrare a ţării, invocînd “factorul românesc” drept principala cauză a violenţelor din 6–7 aprilie. Sau, dimpotrivă, invocarea “factorului românesc” este privit ca o scuză pentru incapacitatea soluţionării conflictului, lucru care pare verosimil în lumina semnării Declaraţiei de la Barviha.
Profitînd de destabilizarea politică de la Chişinău cercurile politice transnistrene întreprind măsuri demonstrative de depărtare faţă de Republica Moldova şi apropiere de Rusia. Astfel, deputaţii fracţiunii partidului “Obnovlenie”, condus de speaker-ul, Evgheni Şevciuk, au lansat o iniţiativă legislativă de modificare a legii privind simbolurile de stat. Potrivit proiectului se preconizează ca în regiune alături de “drapelul de stat” (fostul drapel al RSSM) să fie oficializat şi “drapelul naţional”, care să fie identic cu cel al Federaţiei Ruse. Motivarea acestei iniţiative are la bază rezultatele referendumului din 17 septembrie 2006 în cadrul căruia 97% s-ar fi pronunţat pentru independenţa Transnistriei şi aderarea ei ulterioară la Rusia.
La 28 aprilie 2009, la Viena au avut loc consultări în format “3+2” (fără participarea reprezentanţilor Republicii Moldova şi ai Transnistriei). Participanţii la consultări din partea Rusiei, Ucrainei, OSCE, SUA şi UE au ajuns la concluzia că este necesară reluarea negocierilor în format “5+2”. De asemenea, participanţii la consultări au menţionat importanţa contactelor dintre părţile implicate în conflict la toate nivelele, incluzînd grupurile de experţi.
La 29 aprilie 2009, în cadrul unui interviu televizat preşedintele în exerciţiu, Vladimir Voronin, a declarat că “problema integrităţii teritoriale a ţării este de cea mai mare importanţă pentru conducerea Moldovei”. El a subliniat că “în situaţia care s-a creat după alegeri unii politicieni de croială politică ieftină încearcă să joace cartea lor, inclusiv in problema reglementării transnistrene… Însă soluţionarea acestei probleme nu trebuie pusă în legătură cu evenimentele care au avut loc la începutul lunii aprilie. În procesul reglementării transnistrene trebuie să avansăm. Şi în situaţia ce s-a creat fiecare trebuie să se ocupe de lucrul său, inclusiv politicienii şi Parlamentul… Faptul că la Viena au fost examinate perspectivele începerii procesului de negocieri în format deplin, pentru prima data după mulţi ani, ne bucură şi ne încurajează foarte mult”. Potrivit lui Voronin “în soluţionarea problemei transnistrene conducerea ţării va urma politica anterior edificată”.
La 30 aprilie, ministrul Reintegrării, Vasilii Şova, a avut o serie de întrevederi cu Reprezentantul Special al Uniunii Europene în Republica Moldova, Kalman Miszei, şeful Misiunii OSCE în Moldova, Philip Remler, şi ambasadorul SUA, Asif Chaudhry, în cadrul cărora a fost efectuat un schimb de opinii asupra reglementării transnistrene. Ministrul Şova a menţionat disponibilitatea de a continua consultările în diverse configuraţii în scopul pregătirii întîlnirii în formatul “5+2” şi de a organiza în luna iunie un seminar consacrat demilitarizării şi întăririi încrederii în sfera militară. În acelaşi context, liderul transnistrean Igor Smirnov şi şeful diplomaţiei de la Tiraspol, Vladimir Yastrebciak, la întîlnirile pe care le-au avut cu reprezentanţii mediatorilor şi observatorilor internaţionali au ţinut să sublinieze că formatul “5+2” este unul consultativ, menit să ofere un cadru pentru schimburi de păreri şi nicidecum pentru adoptarea unor decizii, lucru care ţine de competenţa exclusivă a părţilor implicate în conflict.
Pe fundalul crizei politice din Republica Moldova, liderii transnistreni pot să-şi permită demonstrarea caracterului democratic al concurenţei politice din regiune. În pofida acutizării acestei concurenţe, oricum, procesele din Transnistria par să aibă o semnificaţie pozitivă pe fundalul celor din Republica Moldova. La 15 aprilie 2009, deputaţii din Sovietul suprem din Transnistria au votat în prima lectură amendamentele la constituţie, dînd curs “iniţiativei a celor 17 deputaţi” (în total în Sovietul supreme sînt 43 de deputaţi), care au demarat procedura de modificare. Cei 17 fac parte preponderent din fracţiunea Partidului “Obnovlenie”, condus de speaker-ul Evgheni Şevciuk (Vasilii Moraru, Victor Guzun, Piotr Pasat, Grigorii Diacenco, Liubomir Rîbeak, Serghei Babenco, Vladimir Bodnar, Claudia Trescova, Iurii Sporiş, Veaceslav Tobuh, Olga Gucalenco, Ilona Tiureaeva, Anatolii Dirun, Ilia Vasiliev, Serghei Ceban, Anton Onufrienco şi Galina Antiufeeva). Esenţa modificărilor constă în:
Proiectul de modificare a constituţiei transnistrene a fost criticat dur de partidele şi organizaţiile obşteşti afiliate liderului transnistrean Igor Smirnov. Înainte de votare, la 10 aprilie, a avut loc Forul civic la care au participat peste 90 de organizaţii non-guvernamentale şi partide politice (Partidul Patriotic din Transnistria, condus de fiul lui Smirnov; filiala Partidului Liberal Democrat din Rusia, afiliat partidului din Rusia al lui Vladimir Jirinovski; Partidul “Voinţa Poporului”, afiliat partidului din Rusia al lui Serghei Baburin).
Reacţia lui Igor Smirnov şi a cabinetului său de miniştri faţă de “iniţiativa celor 17” a fost una extrem de negativă. Smirnov a propus amînarea votării în prima lectură şi supunerea iniţiativei respective unor dezbateri publice largi. Argumentele lui s-au referit la încălcarea principiului “separaţiei puterilor” în eventualitatea adoptării finale a amendamentelor. De asemenea, Smirnov a lăsat să se înţeleagă că amendamentele ar fi îndreptate împotriva vice-preşedintelui Alexandr Koroliov, care ar putea să-i succedă la putere. La întrebarea adepţilor lui Smirnov de ce deputaţii se grăbesc să adopte aceste amendamente, ultimii au răspuns că fac acest lucru pentru a armoniza cadrul legislativ al regiunii transnistrene cu cel al Rusiei. Concluzia la care au ajuns părtaşii lui Smirnov este că speaker-ul Sovietului suprem urmăreşte transformarea de o manieră voluntaristă a republicii prezidenţiale în republică semi-prezidenţială. Ei consideră că acest gen de transformări sînt inadmisibile în situaţia actuală şi că regimul prezidenţial şi-a demonstrat eficienţa. La dezbaterile care au anticipat votarea amendamentelor constituţionale a participat şi Igor Smirnov. Deşi a fost citat foarte des baronul de Montesquieu, mai des a fost citată Constituţia Federaţiei Ruse. S-a dovedit că, atît Smirnov, cît şi Şevciuk înţeleg ajustarea legislaţiei transnistrene la cea rusească după cum le convine lor personal. În semn de protest că legislativul transnistrean nu a luat în consideraţie obiecţiile sale, Smirnov şi membrii cabinetului lui de miniştri au părăsit sala de şedinţe. Totuşi, înainte de a părăsi sala Smirnov a ameninţat cu desfăşurarea unui referendum pe problema în cauză.
Concurenţa politică între grupările politice conduse de speaker-ul Evgheni Şevciuk şi liderul trasnistrean Igor Smirnov s-a extins şi asupra domeniului civic. Partidul Patriotic din Transnistria (PPT), condus de Oleg Smirnov, fiul liderului transnistrean Igor Smirnov, şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu faptul că în regiune s-ar putea constitui două structuri paralele — “Camere obşteşti”. PPT afirmă că încă în luna ianuarie a lansat iniţiativa constituirii “Camerei obşteşti” (după calapodul celei din Federaţia Rusă) care, o lună mai tîrziu, a fost reluată de Partidul “Obnovlenie” al speaker-ului Şevciuk. Pe de altă parte, la 5 martie Consiliul Coordonator al organizaţiilor obşteşti şi al partidelor politice a lansat iniţiativa ca să nu fie constituită “Camera obştească”, ci să fie reanimat “Consiliul obştesc”, constituit de Igor Smirnov în iunie 2007. Potrivit PPT, pentru a nu discredita ideea forumului civic şi a “Camerei obşteşti”, Şevciuk şi Smirnov ar trebui să constituie un grup de lucru mixt pentru a ajunge la un numitor comun în chestiunea respectivă. PPT şi-a făcut publică viziunea asupra rolului “Camerei obşteşti”, care trebuie să urmeze exemplul celei din Rusia pentru a fi eficient. În acest sens, “Camera obştească” trebuie:
La 10 aprilie şi-a desfăşurat lucrările Forul civic din Transnistria la lucrările căruia au participat reprezentanţi a 92 de ONG-uri şi un şir de partide politice, care au îndemnat Sovietul suprem să se abţină de la votarea modificărilor constituţiei şi schimbarea sistemului electoral. Astfel, balanţa de forţe în regiune s-a profilat după cum urmează: o majoritate parlamentară, consolidată în jurul speaker-ului Evgheni Şevciuk, pe de o parte, şi administraţia lui Igor Smirnov, susţinută de un şir de organizaţii civice şi partide politice minuscule, dar mai ales de cele mai importante unităţi mass-media din regiune. De aceea, Smirnov şi aderenţii săi insistă asupra desfăşurării unui referendum pe marginea modificării constituţiei şi a sistemului electoral.
Ministerul economiei din Transnistria a dat publicităţii lista subiecţilor economici care au deţinut poziţii dominante sau monopoliste pe diferite segmente ale pieţei. Existenţa unor monopolişti pe piaţa transnistreană, în pofida existenţei unei legislaţii anti-monopol şi a unei structuri abilitate să combată monopolismul, se explică prin faptul că regiunea este foarte mică şi este nejustificată din punct de vedere economic existenţa mai multor întreprinderi specializate în acelaşi domeniu. Din lista dată publicităţii fac parte, pe domeniile:
Conform statisticilor oficiale din regiunea transnistreană în primele trei luni ale anului 2009 volumul comerţului extern al Transnistriei a fost de $425 milioane, cu 30% mai puţin decît pentru aceiaşi perioadă a anului 2008. Exportul a scăzut cu 43%, constituind $124 milioane. În perioada de referinţă acumulările la bugetul public au constituit doar 78,5% din cele planificate, iar în luna aprilie doar 37,9%. Din cheltuielile bugetare aproximativ jumătate, sau ~$25 milioane, sînt îndreptate spre achitarea salariilor. În primul trimestru al anului 2009 salariu mediu în regiunea transnistreană s-a micşorat aproximativ cu o cincime, constituind $217, faţă de $245 în 2008. Salariul mediu al bugetarilor este de $119, faţă de $136 în 2008. Cel mai bine sînt plătiţi lucrătorii sectorului bancar, care au un salariu mediu de $518, faţă de $419 în 2008. Lucrătorii sectorului energetic au un salariu mediu de $504, faţă de $572 în 2008. Actualmente pensia medie în regiune este de ~$70, aceasta datorită suportului umanitar al Rusiei, care oferă un adaos de $15 la pensie. În anul curent numărul şomerilor înregistraţi aproape s-a dublat, atingînd cifra de 6062 de persoane, faţă de 3432 în 2008. Din cele aproximativ 550 mii de persoane care locuiesc în Transnistria aproximativ 130 mii au cetăţenia Rusiei, iar aproximativ 100 mii deţin cetăţenia Ucrainei. Preponderent din cauza migraţiei în 2008 populaţia Transnistria s-a micşorat cu 6 mii de oameni, adică cu mai bine de 1%.
2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 |