Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Politica→Problema transnistreană

Problema transnistreană în perioada 4–17 aprilie 2005

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #49 |
Uniunea Europeană nu are un plan concret de reglementare transnistreană, dar este gata să facă propuneri care ar putea fi utile, a declarat Reprezentantul Special al UE pentru Republica Moldova, Adriaan Jacobovits de Szeged, în cadrul conferinţei de presă de totalizare a vizitei sale din 11–12 aprilie la Chişinău. Potrivit acestuia, UE va sprijini orice plan de reglementare transnistreană care va propune o delimitare eficientă şi funcţională a puterilor între centru şi periferie, oricare ar fi principiul reglementării — federaţie, autonomie etc.

“Această vizită mi-a dat impresia că aici există o mare dorinţă de a reglementa conflictul transnistrean. Şi sîntem disponibili să contribuim. Nu mă voi afla aici permanent, dar voi veni des. În plus, voi consulta Moscova, Kievul, Bucureştiul, Washingtonul, OSCE şi alte state UE în această problemă”, a declarat Jacobovits, citat de Infotag.

Reprezentantul Special al UE a remarcat “schimbarea crucială” în atitudinea UE faţă de Republica Moldova. “A fost aprobată politica UE în raport cu vecinii noi, a fost aprobat Planul de Acţiuni RM-UE. Este un progres important. Comisia Europeană îşi va deschide o reprezentanţă la Chişinău”, a mai adăugat Jacobovits, anunţîndu-şi următoarea vizită la Chişinău pentru data de 26 aprilie curent.

Reprezentantul Special al UE pentru Moldova a fost desemnat de către Consiliul Uniunii Europene la 23 martie 2005. Mandatul acestuia este focusat pe coordonarea contribuţiei UE la soluţionarea conflictului transnistrean.

Între timp, la 12 aprilie Preşedintele Voronin a declarat în cadrul unei emisiuni la postul “Pro TV” că la Chişinău se elaborează un proiect de lege privind statutul special al regiunii transnistrene în componenţa Republicii Moldova. Potrivit lui Voronin, documentul va prevedea drepturi largi pentru autonomie — parlament local, administraţie, buget propriu, imn, drapel, stemă şi alte atribute. Sistemul bancar, armata, vama, politica externă urmează să rămînă unice. Referindu-se la anunţatul plan de reglementare ucrainean, Voronin a declarat că nu îi este cunoscut conţinutul acestuia, dar că Moldova ar accepta o eventuală propunere a Ucrainei de soluţionare a problemei Transnistriei prin crearea unei autonomii după exemplul Crimeei. Voronin a infirmat zvonurile precum că Moldova se va retrage din CSI şi a declarat că GUUAM este un proiect “pur economic” şi nu este îndreptat împotriva CSI.

Pe de altă parte, în ajunul summit-ului GUUAM care va avea loc la 22 aprilie la Chişinău, în presa de la Chişinău şi cea de la Kiev apar tot mai multe comentarii cu privire la planul de reglementare transnistreană pe care preşedintele ucrainean a anunţat că îl va prezenta în cadrul summit-ului, dar şi cu privire la rolul Ucrainei în procesul de soluţionare a crizei transnistrene. Mai mulţi comentatori politici ucraineni au chemat autorităţile de la Kiev să dea publicităţii conţinutul planului şi să-l discute cu experţi independenţi atît din Ucraina, cît şi din Moldova, România, UE, SUA şi OSCE. O astfel de abordare ar corespunde politicii în stil european de lider regional, pe care noua guvernare de la Kiev şi-a asumat-o pe trilaterala Kiev-Chişinău-Tbilisi, şi ar preveni un eşec al planului în stilul “Memorandumului Kozak”.

Totodată, comentatorii kieveni au deplîns redeschiderea “generoasă” de către autorităţile vamale ucrainene a frontierei moldo-ucrainene pentru exportul şi tranzitul mărfurilor din Transnistria. Această turnură vamală s-a produs imediat după întrevederea de la Kiev dintre preşedinţii ucrainean şi cel rus din 19 martie, în ciuda epurărilor operate de către Preşedintele Iuşcenko în conducerea serviciului vamal de stat şi criticilor dure la care acesta a supus activitatea serviciului vamal, invocînd nereguli şi trafic de contrabandă pe tronsonul moldo-ucrainean al frontierei, precum şi un înalt grad de neprofesionalism şi corupţie.

Astfel, în timp ce Ucraina “oranj” încearcă să-şi afirme aderenţa la valorile europene, se pare că eşaloanele de mai jos ale puterii acţionează pe la spatele liderului ucrainean, continuînd să promoveze politica kucimistă a Ucrainei în subiectul transnistrean. În acelaşi timp, afirmă observatorii ucraineni, Kievul este acum actorul decisiv în soluţionarea crizei transnistrene, deoarece doar izolarea economică a regiunii şi, în mod special, blocarea activităţilor subterane din Transnistria, vor putea determina regimul separatist să meargă la un compromis şi să-i slăbească orgoliul alimentat de susţinerea Kremlinului. O participare efectivă la soluţionarea conflictului transnistrean ar putea fi un prim-pas important al Ucrainei în vederea realizării aspiraţiilor sale europene.